Alegerile din universități, afectate de noua Lege a învățământului superior. Unele instituții organizează scrutinul după vechile reguli, deși trebuie respectate noile norme. Apar însă portițe / Studiu de caz: Universitatea din Craiova

Prevederi care se suprapun, se completează și chiar se anulează, practic, una pe alta produc, anul acesta, un nivel ridicat de confuzie cu privire la alegerea structurilor de conducere din universități și pot lăsa porțite pentru diverse nereguli sau excese. Alegerile universitare se suprapun, în perioada 2023-2024, cu intrarea în vigoare a noii Legi a învățământului superior, însoțită de legislație subsecventă, ceea ce face ca proceduri începute pe vechea legislație să fie acum în derulare la mai multe universități din țară, deși ar trebui să fie organizate conform noii legi.

• Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației, în prima parte a săptămânii, lămuriri cu privire la posibilitatea ca universitățile să poată organiza alegeri în condițiile în care normele, în noul cadru legislativ, nu sunt finalizate. Însă nu am primit niciun răspuns până la publicarea acestui articol – îl vom publica în momentul în care îl vom primi.

Dincolo de referendumurile prin care s-a decis modul de alegere a rectorilor, referendumuri desfășurate deja, în primăvară-vară, în multe instituții de învățământ superior, unele dintre acestea au mers mai departe și au stabilit metodologii și calendare pentru alegerile propriu-zise, folosindu-se de regulile aplicabile până la noua lege. S-a întâmplat, între altele, într-o mai mică sau mai mare măsură, la Universitatea de Vest din Timișoara, la Universitatea din Craiova, la cea din Târgoviște, la cea din Suceava, cea din Galați sau la cea din Brașov.

• Vezi, mai jos, un studiu de caz – planurile pentru alegeri la Universitatea din Craiova, unde apar o serie de semne de întrebare privind în special modul de desfășurare a alegerii rectorului, întrebări ce riscă să rămână fără răspuns în condițiile improvizațiilor legislative de parcurs.

Și aceasta, deși noua lege prevede că noile conduceri trebuie să fie alese după noile reguli, implementate la nivel de universitate prin carta universitară, lucru care încă nu s-a întâmplat, pentru că nu au existat instrumentele necesare.

Pe de altă parte, potrivit unui nou ordin de la Ministerul Educației, urmează să fie oferită o portiță care să permită universităților să continue procedurile demarate deja.

Prevederile organizatorice din vechea metodologie și din cea nouă pentru organizarea alegerilor în universități sunt similare – impactul semnificativ ținând de alte chestiuni, precum mandatele rectorilor. Edupedu.ro a relatat pe această temă. Dar, din punct de vedere al procedurilor, se schimbă referința legislativă, ceea ce poate ridica, în unele situații, probleme de legalitate pentru rezultatul alegerilor din structurile de învățământ superior.

Ce spune legea

Noua Lege a învățământului superior 199/2023, promulgată la începutul lunii iulie și care intră în vigoare abia la început de septembrie, prevede că, după ce actualele organe de conducere ale universităților își încheie mandatul, noile conduceri trebuie stabilite în temeiul noii Legi. Tot legea prevede ca, într-un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, adică până în septembrie anul viitor, senatele universitare trebuie să își actualizeze carta universitară și alte regulamente în conformitate cu noua lege.

“Articolul 261 (1) Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să definitiveze noua cartă universitară, regulamentele și metodologiile de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu prezenta lege.

(2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale instituțiilor de învățământ superior se vor stabili în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.”

Tot Legea 199 prevede: 

Art. 131 (3) Procedura de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, linii, secții de predare și programe de studii, după caz, și se stabilește prin carta universitară.

Pentru a pune în aplicare, la nivel de metodologie și de cartă universitară, ceea ce prevede noua lege, este nevoie de o metodologie-cadru cu privire la stabilirea și alegerea structurilor și funcțiilor de conducere în universități. Până acum, referința folosită de universități – inclusiv în procedurile declanșate de o parte dintre acestea anul acesta – era Metodologia-cadru aplicată printr-un ordin de ministru din 2015 (Ordinul 3751/2015). 

Or, noua metodologie, bazată pe Legea învățământului superior din 2023, este încă în faza de consultare publică, după ce a fost pusă în dezbatere pe 25 august a.c.. Edupedu.ro a scris detaliat despre ea aici

Această nouă metodologie prevede, la art. 2, că “instituţiile de învăţământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de constituire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin prezentul ordin, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.” Aceeași metodologie precizează că procedurile pentru desemnarea structurilor și funcțiilor de conducere trebuie făcute “în condițiile legii”, legea nou aplicată fiind, de acum, Legea învățământului superior 199/2023, iar metodologia-cadru este cea care face obiectul noului ordin și care o înlocuiește pe cea din 2015.

Acestea sunt, însă, doar prevederile legale de bază – lor li se adaugă o serie de măsuri de legislație subsecventă, cadrul legal devenind și mai complicat:

• În condițiile în care unele universități se grăbeau, din primăvară, să pună la punct alegerile pentru o nouă conducere, Ministerul urmărește să introducă amânări – precum prelungirea, până pe 31 mai 2024, a mandatelor celor cu funcții de conducere care expiră înainte de 31 decembrie 2023. Aceasta este prevăzută într-un ordin al cărui proiect a fost pus în consultare în prima parte a lunii august, despre care Edupedu.ro a scris aici. Același document prevede ca, până pe 31 decembrie a.c., să fie definitivate noile carte universitare, regulamente și metodologii ale universităților, în conformitate cu noua lege

• Un alt ordin, publicat vineri în Monitorul Oficial, ce cuprinde măsuri tranzitorii pentru sistemul preuniversitar și pentru învățământul superior, prevede ca universitățile să definitiveze noile carte universitare pentru a pune în aplicare noua lege atunci când își desemnează o nouă conducere. În același timp, însă, respectivul proiect de ordin, în versiunea consultată de Edupedu.ro, prevede că ceea ce au făcut până acum universitățile – altfel spus, demersurile făcute în baza vechii metodologii privind organizarea alegerilor – este valabil și după intrarea în vigoare a acelui ordin.

Mai precis, un articol al acestui ordin în lucru prevede că universitățile “definitivează noile carte universitare, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a acestora, pentru stabilirea noilor organe de conducere în conformitate cu dispoziţiile acestei legi”, pentru a pune în aplicare prevederile unui articol din Legea 199. Acel articol, 261, prevede între altele:

• “(2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale instituțiilor de învățământ superior se vor stabili în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.”

Ordinul publicat vineri prevede, însă, la următorul punct: “(2) Procedurile desfășurate la nivelul instituțiilor de învățământ superior privind stabilirea modului de alegere a structurilor de conducere din cadrul acestora sunt valabile și după data intrării în vigoare a prezentului ordin.”

Ce fac universitățile

Instituțiile de învățământ superior au făcut primii pași necesari pentru declanșarea procedurilor de alegere a unor noi conduceri, anume organizarea referendumurilor privind modalitatea de alegere a rectorilor. Cele mai multe anunțuri au venit la finalul primăverii și pe parcursul verii, universitățile respective anunțând că, în urma acestor referendumuri, vor organiza alegeri pentru alegerea noilor rectori.

Aceasta este însă doar o fază preliminară. Pentru a continua procedurile, universitățile trebuie să folosească metodologii și calendare. Pentru aceasta, universitățile mari așteaptă, în cele mai multe cazuri, să se elucideze cadrul legal. Altele, însă, au început demersurile folosindu-se de cadrul legal aplicabil până acum – Lege 1/2011 și Metodologia stabilită prin Ordinul 3751/2015.

Legea nouă și proiectul de metodologie le-ar obliga să organizeze aceste proceduri folosindu-se de noua legislație, adaptată la nivelul Cartei universitare. Proiectul de ordin cu măsuri tranzitorii, aflat în lucru, menționează însă, după cum e menționat mai sus: “Procedurile desfășurate la nivelul instituțiilor de învățământ superior privind stabilirea modului de alegere a structurilor de conducere din cadrul acestora sunt valabile și după data intrării în vigoare a prezentului ordin.”

Edupedu.ro a identificat mai multe exemple de universități care au început deja procedurile, folosind vechea metodologie. Între altele:

• Universitatea de Vest din Timișoara – Senatul a aprobat în iulie metodologia pentru alegerile din universitate, precum și un calendar care prevede că acestea vor avea loc în perioada septembrie-decembrie 2023. Candidaturile pentru funcția de rector se depun în noiembrie, iar alegerile au loc o lună mai târziu, în decembrie. Carta universității este cea din 2019.

• Universitatea din Craiova – a stabilit un calendar pentru organizarea alegerilor pentru directori de departament, consiliile facultăților, senatul universitar, rector, președintele senatului universitar, folosind Metodologia din 2015 și fără actualizarea Cartei universitare
• Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – a stabilit Metodologia noilor alegeri și calendarul acestora lăsând însă un răgaz mai lung decât la Craiova – alegerile urmează să aibă loc în ianuarie-februarie 2024. 
• Universitatea Dunărea de Jos din Galați a stabilit calendarul alegerilor după ce a declanșat procedurile în baza metodologiei-cadru din 2015. Aici, alegerile încep în septembrie și se întind până în aprilie 2024, iar cele pentru funcția de rector au loc în noiembrie-decembrie, cu un răgaz de aproximativ o lună între depunerea candidaturilor și alegerile propriu-zise.
• Universitatea Transilvania din Brașov – a stabilit metodologia de desfășurare a alegerilor folosindu-se Metodologia din 2015, în baza Legii 1/2011
• Universitatea Valahia din Târgoviște – Senatul a stabilit Metodologia pentru organizarea alegerilor în baza Regulilor din 2015 și a Legii 1/2011

Studiu de caz: Universitatea din Craiova

Senatul Universității din Craiova a aprobat calendarul alegerilor pentru structurile și funcțiile de conducere  “pentru următorul mandat” printr-o hotărâre luată în data de 11 iulie. Tot atunci a validat și rezultatele referendumului pentru modalitatea de desemnare a rectorului, anume pe bază de alegeri generale în cadrul universității.

Referendumul a fost organizat pe 7 iulie, când 500 dintre cele 550 de voturi valabil exprimate au fost în favoarea “alegerilor generale, prin vot universal, direct, secret și legal”.

Universitatea precizează, pe site-ul său, că “structurile și funcțiile de conducere nou alese își încep mandatul la expirarea mandatului structurilor și funcțiilor în exercițiu, conform legislației în vigoare”. Și aceasta, în condițiile în care alegerea rectorului ar urma să aibă loc în decembrie, cu două luni înaintea expirării actualului mandat al rectorului Cezar Spînu, care a fost reales pentru al doilea mandat în februarie 2020.

Planificarea alegerilor a fost făcută, de asemenea, fără actualizarea Cartei universității, care este disponibilă, în continuare, doar în versiunea din 2020.

Calendarul prevede o procedură prin care întâi sunt aleși directorii de departament și consiliile departamentelor, în perioada 11-20 septembrie. Apoi, în octombrie-noiembrie, are loc alegerea Consiliilor facultăților (23 octombrie – 9 noiembrie), urmată de alegerea Senatului universitar (20-24 noiembrie – depunerea candidaturilor, 4-5 decembrie – alegerea propriu-zisă). 

Doar după toate aceste proceduri urmează alegerea rectorului, cu doar două zile lăsate între depunerea candidaturilor și alegeri:

• 11-12 decembrie 2023 – depunerea candidaturilor pentru funcția de rector
• 14 decembrie – Alegerea rectorului – turul I
• 18 decembrie – Alegerea rectorului – turul II

După alegerea rectorului au loc alegerile pentru funcția de președinte al Senatului universitar, cu un răgaz de cinci zile între depunerea candidaturilor și alegere:

• 29-31 ianuarie 2024 – depunerea candidaturilor
• 5 februarie 2024 – alegerea președintelui Senatului universitar

La final, în februarie 2024 (6.02-29.02), au loc numirea prorectorilor, selectarea decanilor și numirea prodecanilor.

Edupedu.ro a solicitat Universității din Craiova explicații referitoare la temeiul legal al organizării alegerilor și la unele decizii, precum calendarul foarte strâns pentru alegerea rectorului, dar nu am primit răspuns până la publicarea acestui articol – îl vom publica în momentul în care îl vom primi. Am solicitat lămuriri în acest sens și de la Ministerul Educației, din nou fără răspuns până în momentul publicării articolului.

Cezar Ionuț Spînu ocupă funcția de rector la Universitatea din Craiova de două mandate, adică de opt ani. El are însă, prin noua lege, posibilitatea să candideze, dacă dorește, pentru alte două mandate de câte cinci ani, deoarece noua lege introduce această limită de două mandate, dar fără să o aplice retroactiv.

El a fost gazda evenimentului în care, în noiembrie anul trecut, președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, atunci recent demisionat din funcția de ministru al Educației, își exprima încrederea că rectorii aflați deja de minim două mandate în funcție nu vor avea de suferit de pe urma limitării legale a numărului de mandate, prin noua lege. Cîmpeanu îi transmitea rectorului Spînu, când universitatea marca 75 de ani de la înființare, că va mai sta încă cinci ani în funcție:

• “Îmi place să sper că aniversarea de 80 de ani – ai Universității, nu ai dumneavoastră – vă va găsi în același birou ca să puteți primi și următoarea plachetă.”

Foto: © Roibul – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

LISTĂ Peste 100 de acte normative trebuie aprobate pentru implementarea Legii Învățământului Superior / Până la finalul acestui an vor fi emise 8 Hotărâri de Guvern – proiect în consultare publică

Rectorii pot rămâne în funcție până la 10 ani după vârsta de pensionare – Noul proiect de metodologie pentru alegerile universitare