“Nu mai verificăm procedurile, ci modul în care ele sunt înțelese și aplicate și mai ales dacă sunt utile. Nu mai o verificăm lista de inventar cu echipamentele, ci utilizarea lor la oră prin observare și prin discuții cu actorii esențiali, în primul rând cu beneficiarii educație, este vorba despre elevi, părinți dar și cu cadrele didactice” a declarat într-o conferință de presă organizată de Ministerul Educației președintele Agenției Române pentru Asigurarea Capității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), Șerban Iosifescu. Acesta a anunțat că Agenția pe care o conduce “mutăm accentul de la analiza documentelor la observarea și interacțiunea directă cu actorii esențiali”.
Ministrul Educației a anunțat reducerea cu 76% a cerințelor ARACIP pentru evaluare periodică și cu 57% a cerințelor pentru autorizarea și funcționarea provizorie
Iosifescu a spus că a fost redus semnificativ numărul cerințelor pe care Agenția le are în procesul de evaluare.
Redăm declarațile făcute de Șerban Iosifescu:
Am redus semnificativ cerințele, adică condițiile pe care școlile și unitățile de învățământ trebuie să le îndeplinească și țin să subliniez faptul că standardele și metodologia se aplică nediscriminatoriu atât domeniului public și celui privat din România.
Pe direcțiile menționate deja pentru că vorbim despre o simplificare – avem deja aproape 15 ani de experiență în evaluare externă și am putut să vedem ce se poate evalua și ce nu, care sunt elementele critice care definesc acest concept de calitate a educației și am putut să simplificăm foarte mulți cerințele respective.
De exemplu, dacă în standardele acum în vigoare existau cinci indicatori, în prezent există un singur indicator și sunt formulate 25 de cerințe, față de 47 în standardele actuale.
Am eliminat cerințe, de exemplu, având în vedere și partea de descentralizare despre care vorbim imediat am eliminat anumite condiții de exemplu funcționarea curent a organizației școlare fără perturbări majore și există dovezi privind urmărirea respectării regulamentelor cerințe oricum destul de greu de evaluat și care presupune o muncă susținută și pentru documentarea acestor condiții, de aceea le-am eliminat având în vedere că aceste aspecte sunt deja evaluate prin inspecție școlară.
La fel, am modificat și am eliminat o mulțime de alte cerințe. De exemplu, avem o singură cerință acum pentru ceea ce se numește managementul documentelor școlare, înainte erau cinci.
Dacă acest lucru se face de către inspectoratul școlar, noi nu mai evaluăm acest aspect.
Am reformulat o mulțime de cerințe: de exemplu, cerințele privind sănătatea și securitatea participanților au fost formulate în sensul trecerii de la controlul documentelor la analiza modului în care participanții la educație respectă și cunosc aceste cerințe privind sănătatea și siguranța.
De asemenea, am precizat cerințe în domeniul managementului calității: cerința era realizarea procedurilor și utilizarea instrumentelor de evaluare instituțională care respectă prevederile legale care a fost precizată în “obligația școlii de a realiza acel raport anual de evaluarea internă a calității prin aplicația informatică pe care o punem la dispoziție și prin specificarea foarte clară a aspectelor care s-au îmbunătățit de la ultimul raport de evaluare”.
Al doilea element de eficientizare reprezintă debirocratizarea: așa cum a precizat și doamna ministru chiar și acum, peste 90% din documente sunt cerute managementului școlii. Am redus și mai mult aceste documente și doresc să precizez și faptul că ne-am pus de acord și cu celelalte inițiative privind debirocratizarea inclusiv prin acest nou regulament cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar
De asemenea digitalizare: noi lucrăm din 2015 pentru o platformă dedicată de evaluarea internă și externă, dar pentru că vechea metodologie nu preciza obligația școli de a folosi această platformă, încă mai primim teancuri de hârtii în loc ca ele să fie încărcate pe platforma. De asemenea vom asigura și această clarificare și unificarea cerințelor atât prin ghiduri de aplicare pe care ne angajăm să le realizăm până la intrarea în vigoare a noilor standarde din care toată lumea să înțeleagă același lucru în care apare o cerință.
Descentralizarea: este vorba în primul rând de clarificare atribuțiilor și asigurarea complementarității între activitatea ara cip și activitatea inspectoratelor școlare. De aceea noi am propus și o revizuire a regulamentului de inspecție școlară în sensul de a corela obiectivele inspecții școlare cu rezultatele evaluării externe a calității, având în vedere că această evaluare este periodică partea de îmbunătățire, ce se întâmplă între două valori periodice, trebuie realizat la nivelul unității de învățământ și monitorizat de inspectoratul școlar. De asemenea susținerea prin inspecție școlară nivelul de modernizare unității la nivelul unității de învățământ
Nu mai verificăm procedurile, ci modul în care ele sunt înțelese și aplicate și mai ales dacă sunt utile.
Nu mai o verificăm lista de inventar cu echipamente, ci utilizarea lor la oră prin observarea și prin discuții cu actorii esențiali în primul rând cu beneficiarii educație este vorba despre elevi, părinți dar și cu cadrele didactice.
Mutăm accentul de la analiza documentelor la observarea și interacțiunea directă cu actorii esențiale.
Așa cum am zis, inspectoratele școlare, dacă propunerile noastre vor fi aprobate, ca activitate complementară vor continua să facă ceea ce fac deja și anume să controleze administrativ funcționarea școlii. Și în momentul în care avem aceste informații de la inspectorat prin raportul de inspecție sau când avizul oferit pe cererea școlii și pe fișa tipică, noi nu le mai verificăm în școală, deci nu mai verificăm documente sau pe cat posibil renunțăm sau limităm verificarea documentelor.
Deci, practic, mutăm accentul pe ceea ce se întâmplă efectiv la clasă, pe modul în care actorii percep acest proces de învățământ și mai ales rezultatele sale
Starea de bine accesul la educație și echitatea devin factor esențial în stabilirea calității.
Un concept contemporan de stare de bine și acest lucru îl avem în vedere pentru că ne-am documentat pe baza unor studii făcute de UNICEF și de alte instituții cu prestigiu în acest sens.
Starea de bine înseamnă disciplina, înseamnă mediu ordonat și predictibil, înseamnă protecție împotriva violenței și abuzului, colaborarea cu părinții pentru a asigura un climat afectiv pozitiv, susținerea și recompensarea efortului de învățare, evaluarea corectă a rezultatelor învățării pe baza criteriilor pe care profesorii trebuie să le comunice în prealabil.
Foto: Șerban Iosifescu/Captura Ministerul Educației