Încrederea oamenilor în capacitatea lor de a înțelege și de a influența scena politică este, de obicei, redusă în rândul adulților ce prezintă un nivel redus al unor competențe esențiale precum alfabetizarea sau alfabetizarea numerică și mai ridicată în rândul adulților cu un nivel mai ridicat al alfabetizării. Situația variază, însă, de la țară la țară, iar în cazul unor state central și est-europene, precum Polonia sau Ungaria, cel mai ridicat nivel de încredere în capacitatea de a influența politica o au persoanele aflate la cel mai scăzut nivel al competențelor, echivalent al analfabetismului funcțional, după cum reiese din cel mai recent Studiu privind Competențele Adulților, publicat săptămâna aceasta de OCDE.
- Studiul, realizat în cadrul Programului OCDE privind Evaluarea Internațională a Competențelor Adulților (PIAAC), nu include date despre România, țară care a decis, în urmă cu jumătate de an, să se implice abia din perioada următoare, 2024-2029 în această evaluare internațională. Dar analiza prezintă date despre situația din mai multe țări central și est-europene, dintre care ies în evidență Polonia și Ungaria, țările membre UE care au înregistrat, în ultimul deceniu, cele mai multe abateri de la valorile democratice ale Uniunii Europene.
Evaluarea citată a evaluat modul cum percep adulții, în funcție de nivelul unor competențe esențiale (alfabetizare, alfabetizare numerică și capacitatea de soluționare adaptivă a problemelor), o serie de aspecte ale implicării civice. Este vorba despre încrederea în capacitatea proprie de a înțelege și influența politica, precum și încrederea în alții și înclinația de a se implica în voluntariat. În cadrul PIAAC, competențele sunt măsurate pe o scară de la 1 la 5, unde 1 și sub 1 este. nivelul cu cele mai scăzute competențe, iar nivelul 5 reprezintă competențele cele mai ridicate.
În ceea ce privește încrederea în capacitatea de a influența politica, studiul arată că situația nu este una uniformă, deși tendința generală este ca persoanele cu un nivel mai ridicat al competențelor să exprime și un nivel ridicat de încredere, iar adulții cu un nivel redus al competențelor prezintă și un grad scăzut al acestei încrederi. Sunt luate ca referință, în acest caz, competențele de alfabetizare numerică.
Iar în țările est-europene Ungaria și Polonia, dar și în Spania și Portugalia, indivizii cu cel mai ridicat nivel al competențelor raportează, dimpotrivă, cea mai scăzută încredere că pot influența politica. Iar în Polonia și Ungaria, nivelul cel mai ridicat al încrederii în capacitatea de influențare a politicii îl au persoanele cu un nivel al competențelor numerice (situație care, din nou, se mai regăsește în Portugalia și Spania, dar și în Israel).
- Toate aceste țări au, pe de altă parte, printre cele mai reduse procente ale adulților care declară încredere în capacitatea de influențare a politicii, din totalul adulților.
În medie la nivel OCDE, doar 19% dintre adulți au declarat că simt această încredere, existând însă diferențe foarte mari între țări: în Elveția, 51% dintre adulții participanți la evaluarea PIAAC au raportat această încredere, iar Cehia, Finlanda, Japonia și Suedia sunt singurele țări care au mai depășit pragul de 30%. La polul opus, în țări precum Franța, Italia sau Croația, mai puțin de 8% dintre adulți au raportat o încredere ridicată în capacitatea de influențare a politicii.
Tot la nivel OCDE, aceasta este la un nivel minim în rândul adulților cu competențe reduse: doar 16% dintre aceștia raportează un nivel ridicat de încredere, pe când, în rândul adulților cu nivel ridicat al competențelor, 26% exprimă asemenea încredere.
Dar, arată studiul, dacă în 11 țări încrederea crește odată cu nivelul competențelor sau rămâne constantă de la un nivel al competențelor la altul, în alte 13 țări modelul încrederii urmează forma unui „U”, în care cea mai mare încredere este exprimată de persoanele cu nivel ridicat al competențelor, urmată de cele cu un nivel mimim de competențe (echivalentul analfabetismului funcțional).
- În Polonia, 15,9% din populația adultă raportează un nivel ridicat al încrederii că poate influența politica, dar procentul scade la 10,7% în cazul persoanelor cu nivel ridicat al competențelor (4 sau 5 pe scara folosită în evaluarea PIAAC), pe când ponderea atinge pragul cel mai înalt – 19,1% – în cazul persoanelor cu nivel 1 sau mai scăzut al competențelor
- În Ungaria, doar 11,1% din populație exprimă această încredere. Dar procentul cel mai ridicat apare în cazul populației cu un nivel al competențelor minim (1 sau mai puțin pe scara PIAAC) – 12,3%. Iar nivelul minim este atins în cazul persoanelor cu competențe maxime (nivel 4 sau 5) – doar 7,1%.
Dar există și cazurile Ungariei, Poloniei, Portugaliei și Spaniei, unde adulții cu cele mai ridicate competențe raportează și cele mai scăzute nivele ale încrederii în capacitatea de influențare a politicii.
Autorii raportului comentează, între altele:
- „Țările care cunosc diferențe semnificative în starea de bine și rezultatele civice ale adulților care prezintă nivele diferite ale competențelor ar trebui să-și întărească eforturile de a reduce aceste decalaje, prin inițiative care să dezvolte diversele competențe. Este, de asemenea, crucial să aibă în vedere impactul disproporționat al competențelor asupra rezultatelor sociale, precum încrederea în capacitatea de a influența politica. Această combinație între numărul mare de adulți cu competențe reduse care se simt incapabili să influențeze deciziile politice și lipsa de competențe pentru a naviga peisajul complex al informațiilor digitale ar trebui să fie o preocupare pentru democrațiile moderne. Decidenții politici ar trebui să lucreze pentru a-i potența pe oamenii cu un nivel divers de competențe ”.