Adulții cu nivel minim de alfabetizare au cea mai mare încredere că pot influența politica în Ungaria și Polonia, țări UE cu istoric de abateri de la democrație, dar și în țările iberice / Situația – contrară tendințelor internaționale semnalate în studiul PIAAC privind competențele adulților, la care va participa și România în anii următori

204 vizualizări
Foto: Facebook.com – Universitatea din București
Încrederea oamenilor în capacitatea lor de a înțelege și de a influența scena politică este, de obicei, redusă în rândul adulților ce prezintă un nivel redus al unor competențe esențiale precum alfabetizarea sau alfabetizarea numerică și mai ridicată în rândul adulților cu un nivel mai ridicat al alfabetizării. Situația variază, însă, de la țară la țară, iar în cazul unor state central și est-europene, precum Polonia sau Ungaria, cel mai ridicat nivel de încredere în capacitatea de a influența politica o au persoanele aflate la cel mai scăzut nivel al competențelor, echivalent al analfabetismului funcțional, după cum reiese din cel mai recent Studiu privind Competențele Adulților, publicat săptămâna aceasta de OCDE.
  • Studiul, realizat în cadrul Programului OCDE privind Evaluarea Internațională a Competențelor Adulților (PIAAC), nu include date despre România, țară care a decis, în urmă cu jumătate de an, să se implice abia din perioada următoare, 2024-2029 în această evaluare internațională. Dar analiza prezintă date despre situația din mai multe țări central și est-europene, dintre care ies în evidență Polonia și Ungaria, țările membre UE care au înregistrat, în ultimul deceniu, cele mai multe abateri de la valorile democratice ale Uniunii Europene.

Evaluarea citată a evaluat modul cum percep adulții, în funcție de nivelul unor competențe esențiale (alfabetizare, alfabetizare numerică și capacitatea de soluționare adaptivă a problemelor), o serie de aspecte ale implicării civice. Este vorba despre încrederea în capacitatea proprie de a înțelege și influența politica, precum și încrederea în alții și înclinația de a se implica în voluntariat. În cadrul PIAAC, competențele sunt măsurate pe o scară de la 1 la 5, unde 1 și sub 1 este. nivelul cu cele mai scăzute competențe, iar nivelul 5 reprezintă competențele cele mai ridicate.

În ceea ce privește încrederea în capacitatea de a influența politica, studiul arată că situația nu este una uniformă, deși tendința generală este ca persoanele cu un nivel mai ridicat al competențelor să exprime și un nivel ridicat de încredere, iar adulții cu un nivel redus al competențelor prezintă și un grad scăzut al acestei încrederi. Sunt luate ca referință, în acest caz, competențele de alfabetizare numerică.

Sursa: OCDE – Studiul privind Competentele Adultilor, PIAAC

Iar în țările est-europene Ungaria și Polonia, dar și în Spania și Portugalia, indivizii cu cel mai ridicat nivel al competențelor raportează, dimpotrivă, cea mai scăzută încredere că pot influența politica. Iar în Polonia și Ungaria, nivelul cel mai ridicat al încrederii în capacitatea de influențare a politicii îl au persoanele cu un nivel al competențelor numerice (situație care, din nou, se mai regăsește în Portugalia și Spania, dar și în Israel).

  • Toate aceste țări au, pe de altă parte, printre cele mai reduse procente ale adulților care declară încredere în capacitatea de influențare a politicii, din totalul adulților. 

În medie la nivel OCDE, doar 19% dintre adulți au declarat că simt această încredere, existând însă diferențe foarte mari între țări: în Elveția, 51% dintre adulții participanți la evaluarea PIAAC au raportat această încredere, iar Cehia, Finlanda, Japonia și Suedia sunt singurele țări care au mai depășit pragul de 30%. La polul opus, în țări precum Franța, Italia sau Croația, mai puțin de 8% dintre adulți au raportat o încredere ridicată în capacitatea de influențare a politicii.

Tot la nivel OCDE, aceasta este la un nivel minim în rândul adulților cu competențe reduse: doar 16% dintre aceștia raportează un nivel ridicat de încredere, pe când, în rândul adulților cu nivel ridicat al competențelor, 26% exprimă asemenea încredere.

Dar, arată studiul, dacă în 11 țări încrederea crește odată cu nivelul competențelor sau rămâne constantă de la un nivel al competențelor la altul, în alte 13 țări modelul încrederii urmează forma unui „U”, în care cea mai mare încredere este exprimată de persoanele cu nivel ridicat al competențelor, urmată de cele cu un nivel mimim de competențe (echivalentul analfabetismului funcțional).

  • În Polonia, 15,9% din populația adultă raportează un nivel ridicat al încrederii că poate influența politica, dar procentul scade la 10,7% în cazul persoanelor cu nivel ridicat al competențelor (4 sau 5 pe scara folosită în evaluarea PIAAC), pe când ponderea atinge pragul cel mai înalt – 19,1% – în cazul persoanelor cu nivel 1 sau mai scăzut al competențelor
  • În Ungaria, doar 11,1% din populație exprimă această încredere. Dar procentul cel mai ridicat apare în cazul populației cu un nivel al competențelor minim (1 sau mai puțin pe scara PIAAC) – 12,3%. Iar nivelul minim este atins în cazul persoanelor cu competențe maxime (nivel 4 sau 5) – doar 7,1%.

Dar există și cazurile Ungariei, Poloniei, Portugaliei și Spaniei, unde adulții cu cele mai ridicate competențe raportează și cele mai scăzute nivele ale încrederii în capacitatea de influențare a politicii. 

Autorii raportului comentează, între altele:

  • „Țările care cunosc diferențe semnificative în starea de bine și rezultatele civice ale adulților care prezintă nivele diferite ale competențelor ar trebui să-și întărească eforturile de a reduce aceste  decalaje, prin inițiative care să dezvolte diversele competențe. Este, de asemenea, crucial să aibă în vedere impactul disproporționat al competențelor asupra rezultatelor sociale, precum încrederea în capacitatea de a influența politica. Această combinație între numărul mare de adulți cu competențe reduse care se simt incapabili să influențeze deciziile politice și lipsa de competențe pentru a naviga peisajul complex al informațiilor digitale ar trebui să fie o preocupare pentru democrațiile moderne. Decidenții politici ar trebui să lucreze pentru a-i potența pe oamenii cu un nivel divers de competențe ”. 
Citește și:
Rezultatele PIAAC 2023: Competențele esențiale pentru adulți, în viață, muncă, dar și în participarea la procesele democratice stagnează sau sunt în scădere la nivel internațional, probleme mai pronunțate în Europa de Est / România va participa în premieră la măsurarea alfabetizării adulților în valul 2025-2029

1 comment
  1. Mi se pare ca la noi cei cu grad redus de alfabetizare sunt pusi pe liste chiar de partide.
    Nu dau nume dar ii stiti si voi !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cu bac, fără bac sau cu altfel de bac: școlile de asistente medicale, unde învață peste jumătate dintre elevii de postliceală din România, prinse între scandaluri vechi, voturi politice, lipsa de reformă și nevoia de a da o șansă câtorva zeci de mii de tineri

Când, în urmă cu o săptămână, deputații au respins un proiect de lege care urmărea ca asistentele medicale să aibă bacalaureatul, inițiatorul acelui proiect aprecia că “nu există un motiv…
Vezi articolul

“O treime din tot ce înseamnă literația unui elev este dată de faptul că citește” / “Părinți iliterați au copii iliterați” și “asta ne  îngrijorează și mai mult, pentru că asta înseamnă că mai trebuie să treacă o generație” – studiu în rândul elevilor de școală primară și al părinților lor, anunțat de profesorul Dragoș Iliescu

“Cât de mult citește în acest moment elevul este important (…) O treime din tot ce înseamnă literația unui elev este dată de faptul că citește”, luând în calcul o…
Vezi articolul

Cel mult 22 de elevi în clasă pentru toți anii de școală, ore de gimnaziu organizate nu mai devreme de 9 dimineața, studierea istoriei tuturor marilor religii la ora de Religie, să se reanalizeze examenul la Colegiile naționale – propuneri ale Alianței “O voce pentru Educație”, de modificare a proiectului Legii învățământului preuniversitar

Numărul maxim de elevi într-o clasă ar trebui limitat la 22 și la nivel de gimnaziu și liceu, în loc de 26-28, cât prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar, iar legea…
Vezi articolul