Cercetătorii în geoecologie marină din România lucrează, alături de oamenii de știință din alte 14 state, pentru a aduna și armoniza toate datele științifice existente cu privire la Marea Neagră. Date care să fie deschise tuturor utilizatorilor, cu informații despre calitatea apei, dinamica apelor în Marea Neagră, impactul asupra țărmului, potențialul pentru energii regenerabile, potențialul vântului, a declarat pentru Edupedu.ro directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România (GeoEcoMar), Adrian Stănică.
Datele fac parte din proiectul de cercetare DOORS (Developing Optimal and Open Research Support for the Black Sea), proiect european în valoare de 9 milioane de euro, finanțat prin Programul Cadru Orizont 2020 al Comisiei Europene.
„Dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu, putem ucide Marea Neagră foarte rapid. Deci riscul potențial e uriaș, dacă începem să dezvoltăm fără să ne uităm la starea ecosistemului. Starea acestuia e un pic mai bună [decât în urmă cu 20 de ani – N.Red.], dar tot este foarte fragilă. Recăderea poate fi rapidă dacă nu avem un control permanent asupra resurselor“, a declarat pentru Edupedu.ro directorul general al Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România, Adrian Stănică.
Acesta a amintit că „Marea Neagră la începutul anilor ’90 era cât pe ce să fie declarată mare moartă, asta din cauza presiunilor uriașe din perioada comunistă“. „Față de acum 30 de ani, se fac mult mai multe eforturi pentru a avea un mediu mai curat. Dar să fim serioși, dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu, putem ucide Marea Neagră foarte rapid. Deci riscul potențial e uriaș, dacă începem să dezvoltăm fără să ne uităm la starea ecosistemului. Starea acestuia e un pic mai bună, dar tot este foarte fragilă. Recăderea poate fi rapidă dacă nu avem un control permanent asupra resurselor“, a avertizat directorul Institutului de Cercetare GeoEcoMar.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro în deschiderea conferinței „Viitorul Mării Negre – știință, prosperitate și oameni“, organizată de GeoEcoMar în perioada 23-24 aprilie la București, Adrian Stănică a vorbit despre obiectivele proiectului european DOORS. Proiectul este condus de România, prin Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină din România (GeoEcoMar), Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și ONG-ul Mare Nostrum, iar în el sunt implicate institute de cercetare din Bulgaria, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Moldova, Olanda, Spania, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, precum și instituții pan-europene. Detalii aici
Rep: Care sunt până acum rezultatele proiectului DOORS?
Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar: DOORS este un acronim de la „Developing Optimal and Open Research Support for the Black Sea“ și este un proiect finanțat prin Programul Cadru Orizont 2020 al Comisiei Europene, Directoratul General pentru Cercetare-Inovare, deci Ministerul European al Cercetării, un proiect de 9 milioane de euro care are ca scop punerea în practică a agendei strategice de Cercetare-Inovare la Marea Neagră. Proiectul a început în 2021 și se întinde pe durata a 4 ani. Ne apropiem de finalul celui de-al treilea an din proiect și noi, cercetătorii care facem parte din echipa de proiect, vorbim despre un consorțiu care are 35 de instituții din 15 state, vrem să le arătăm celor interesați ce am făcut până acum și cum am putea să interacționăm, să aflăm dorințele participanților, să vedem cum putem să orientăm cât mai bine rezultatele proiectului și rezultatele cercetărilor spre ceea ce este considerat util, pentru că în cercetare sunt multe direcții și de aceea trebuie să înțelegem cum și care sunt problemele cele mai urgente, cele mai cele mai stresante în momentul de față.
Avem trei direcții mari de lucru în proiect. Prima direcție este de a stabili un limbaj comun în cercetare, pentru că sunt șase țări. Rusia a fost foarte din proiect, iar când a început invazia în Ucraina au fost eliminați din proiect. Din punct de vedere științific, avem metodologii diferite și de aceea o primă direcție majoră este de a ajunge să ne armonizăm metodologiile, metodele de lucru și seturile de date științifice despre Marea Neagră, iar aceste date științifice să le putem deschide tuturor utilizatorilor și cetățenilor interesați printr-un dispozitiv pe care noi îl numim un sistem al sistemelor care să permită compararea de date din diferite surse.
Pare foarte simplu, este deosebit de dificil însă, pentru că vorbim de structuri de date diferite, de informații de la cele măsurate în mare la cele satelitare, de modele numerice, toate împreună accesibile celor interesați. Asta este prima direcție: de a avea date coerente, clare, armonizate, cu metodologii recunoscute de întreaga comunitate științifică și date care să poată fi utilizate de oricine.
Rep: Concret, ce anume vom putea afla accesând sistemul sistemelor la care acum lucrați?
Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar: În acest program, cel puțin până acum, sunt informații privind hidrodinamica, deci dinamica prin Marea Neagră, frontul valurilor în Marea Neagră, circulația apei în general, dar și încărcătura în materie organică, mai ales în nutrienți, exploziile algale, conexiunea între fluvii și mări. Pe de altă parte, am reușit anul trecut să prindem, cu ajutorul imaginilor sabilitare și cu susținerea colegilor noștri ucrainieni, impactul asupra nordului Mării Negre a exploziei barajului de pe Nipru de la Nova Kahovka. Am reușit să introducem aici elemente de dinamică a țărmului, cât se reduc plajele, care sunt zonele afectate de eroziune, care sunt zonele în care sunt avansări ale plajelor.
Tot în dispozitivul acesta vor veni mai multe informații despre alte tipuri de poluanți, informații despre ecosisteme, despre calitate ecosistemelor în general. Sunt mii de seturi de date, de aceea dorim să ne întâlnim cu diferitele categorii de utilizatori ca să vedem spre ce să ne îndreptăm mai întâi.
Deci prima direcție este să adunăm datele cu privire la ce cunoaștem despre Marea Neagră. Să avem un set transparent de informații, informații coerente, din nord în sud, din vest în est, în toată Marea Neagră. Vom grupa toate tipurile de informații, de la măsurători directe, satelitare, modele numerice, cum spunem, calitatea apei, dinamica apelor în Marea Neagră, impactul asupra țărmului, furtuni, valuri, ș.a.m.d. E în lucru potențialul pentru energii regenerabile, potențialul vântului în Marea Neagră, care zonele cele mai importante. Vorbim despre o imensitate de parametri, trebuie să alegem.
Rep: Deci din publicul țintă al sistemului de sisteme pe care îl veți realiza în proiect fac parte administrația publică locală, companiile, de la Horeca până la companiile de energie, și turiștii care și-ar putea planifica vacanțele în funcție de datele pe care aplicația le va furniza?
Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar: Da, sunt câteva exemple. Și vorbim și despre conștientizarea tinerei generații, a elevilor din școli, populațiilor locale și altor cercetători.
Rep: După publicarea acestor date, care estimați că vor fi efectele în zona Mării Negre?
Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar: Marea Neagră de peste 20 de ani merge spre bine, nu merge spre rău. Tendința în alte mări a fost de reducere a calității, de degradare a calității mediului. Dar Marea Neagră la începutul anilor ’90 era cât pe ce să fie declarată mare moartă, asta din cauza presiunilor uriașe din perioada comunistă: poluanți de toate categoriile ajungeau în Marea Neagră, la care se adăuga pescuitul dramatic. În afară de asta, a fost pătrunderea unor specii invazive care în anii ’90 nu aveau niciun fel de prădători și cea mai vorace era o meduză de dimensiuni mici dar care se hrănea cu puietul de pește. Au fost programe ale ONU dedicate modului în care problemele acestea se pot rezolva, în anii ’90 au fost aplicate niște măsuri, dar până la urmă falimentul general al industriilor, al agriculturii intensive a dus la o reducere a presiunii asupra mediului; cotele de pescuit, cele mari, s-au dus de râpă și din fericire pentru mica meduză despre care vorbeam a apărut și prădătorul natural. A apărut în Marea Neagră accidental, cu ajutorul navelor, în apa de santină. Așa au intrat și meduzele acestea într-un echilibru, apărându-ne prădătorul natural. De aceea avem o oarecare îmbunătățire. Problema e că nu-i mare merit al nostru. Există niște condiții, au început să fie făcute unele eforturi și acum, față de acum 30 de ani, se fac mult mai multe eforturi pentru a avea un mediu mai curat.
Dar să fim serioși, dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu, putem ucide Marea Neagră foarte rapid. Deci riscul potențial e uriaș, dacă începem să dezvoltăm fără să ne uităm la starea ecosistemului. Starea acestuia e un pic mai bună, dar tot este foarte fragilă. Recăderea poate fi rapidă dacă nu avem un control permanent asupra resurselor.
Și de aici urmează a doua direcție. Dacă prima direcție este ce măsurăm, cum măsurăm și ce cunoaștem despre Marea Neagră, a doua direcție este cum putem folosi aceste informații pe care le obținem pentru a susține creșterea albastră sau economia albastră. Este un concept legat cum să dezvoltăm aceste activități economice fără să ruinăm calitatea mediului. Orice activitate economică utilizează o parte din resursa de mediu. Ideea este să pui o limită, astfel încât resursa de mediu să se poată reproduce, să se poată înmulți sau menține. Din punct de vedere al calității, cunoașterea limitelor ecosistemelor este foarte importantă, adică să știm cât putem folosi fără să distrugem. De aceea încercăm să folosim știința ca să vedem ce direcții se pot dezvolta, cât de mult se pot folosi aceste resurse.
Și mai este un lucru: această a doua a direcție din DOORS – acceleratorul pentru creștere albastră – are mai multe puncte. Pe de o parte, crearea unui spirit antreprenorial, iar proiectul DOORS, împreună cu proiectul „Geamăn“, cu sprijinul Comisiei Europene și al Băncii Europene pentru Reconstrucție, a lansat anul trecut mai multe call-uri pentru educare, cum să pornești un start-up, cum să faci un start-up, cum să-ți faci un plan de afaceri, cum să începi o afacere pentru o firmă mică în domeniul creșterii albastre. Au fost selectați în jur 20 de doritori să-și înființeze companii și se fac instruiri, training-uri cu ce înseamnă o afacere, cum să obții finanțare, fiind puși în legătură directă inclusiv cu reprezentanți ai Băncii Europene. Asta este a doua direcție. Vorbim pe de o parte despre cum să începi o afacere sustenabilă în economia albastră.
Foarte importantă este și discuția cu companiile mari interesate să colaboreze cu noi, mai ales în domeniul regenerabilelor, vorbim despre energia eoliană offshore, energia valurilor tot în mediul offshore, chiar acum când vorbim în GeoEcoMar este un workshop pe tema asta cu reprezentanții unor companii mari interesate să investească în acest domeniu în Marea Neagră și care vor să aibă mai multe informații din punct de vedere științific. Iar altă direcție este cum putem să avem o strategie, o viziune până spre 2050 și cum putem promova inovarea în Marea Neagră, susținând dezvoltarea economică fără să ruinăm Marea Neagră.
Și a treia direcție de lucru în proiect este cea care include instruirea, se numește knowledge transfer și presupune transferul de cunoaștere. Și aici sunt mai multe direcții. Pe de o parte, colegii care sunt din diverse universități, și din Europa și din jurul Mării Negre, lucrează în direcția de a crea un master care să aibă module în diferite universități de la Marea Neagră și în afară, un master dedicat Mării Negre și promovării economiei albastre la Marea Neagră, inclusiv cunoașterea diferitelor discipline științifice legate de Marea Neagră. În afară de studiile de master, avem stagii de scurtă durată pentru tineri cercetători sau studenți doctoranzi din zona Mării Negre, care să meargă la instituții partenere din Marea Neagră, din alte state, din consorțiu, să învețe lucrând în cadrul proiectului, pe date din proiect, în diferite instituții gazda sau la bordul navei de cercetare Mare Nigrum, pentru a învăța diverse metodologii, pentru a compara, pentru a aduce bunele practici peste tot.
O altă dimensiune acestei direcții este reprezentată de conștientizarea problemelor reale ale Mării Negre în școli, cu diverse ONG-uri, cu voluntari, cu cei interesați de soarta Mării Negre în general.
Rep: Atunci când vorbiți despre „universitățile de la Marea Neagră“ care vor putea aplica masterul dedicat Mării Negre, este vorba doar despre universitățile din orașele cu deschidere la mare?
Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar: Este deschis oricui, universităților din București, din Cluj, din Iași, din Timișoara, știința nu are frontiere, cu atât mai puțin limite teritoriale la nivel de județ. În primul rând, noi suntem în bazinul Dunării. Tot ce se întâmplă în bazinul Dunării influențează ce se întâmplă în vestul Mării Negre. Deci asta este o mare problemă pe care noi încercăm să o aducem în atenția oamenilor: orice face oricine, să zicem într-un cătun de munte, sacul de gunoaie și mizerii pe care îl descarcă în valea de lângă casă – și din păcate se întâmplă – la prima viitură ajunge într-un râu mai mare, la a doua viitură ajunge în Dunăre, la primele ape mari va ajunge în Marea Neagră. Deci orice mizerii, orice prostii, dar și orice lucruri bune facem în zona noastră, toate ajung până la urmă în Marea Neagră.
Raluca Pantazi
Redacția
Matei Pop
