Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică, despre noul îndreptar ortografic tipărit, destinat elevilor și profesorilor: Atunci când un copil se uită prin dicționar, mai vede și alte cuvinte, dar când caută online vede doar un anumit cuvânt. E o carte ușor de folosit

Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, a explicat că noul îndreptar de limba română destinat mai ales elevilor nu aduce modificări normelor stabilite în DOOM, ci oferă o prezentare simplificată și accesibilă a acestora, adaptată uzului rapid în școală. „Nu se schimbă norma din DOOM”, a subliniat aceasta, precizând că îndreptarul are scopul de a facilita învățarea corectitudinii limbii române de către publicul larg, fără a fi nevoie de o abordare complicată.

„A fost prima noastră intenție să facem un instrument util pentru școală și să actualizăm ediția veche, care era din 1995. A fost refăcută în 1997, dar în principiu era cam același conținut. Sigur că DOOM, mai ales că acum avem și DOOM online, se folosește ușor și se folosește de multă lume la școală. Dar îndreptarul are două avantaje: partea introductivă, partea teoretică e foarte simplificată în raport cu ce avem în DOOM. E destinată exclusiv uzului rapid și uzului școlar”, a spus Adina Dragomirescu, într-o emisiune la postul public de radio.

Iar ea a continuat: „Adică informațiile normative, deci cele care privesc corectitudinea limbii, sunt puse în prim plan și sunt discutate mai ales acele situații care apar frecvent. Nu sunt discutate situații speciale legate de anumite terminologii sau cuvinte mai puțin folosite. Pur și simplu e un instrument pentru vorbitorul mediu, să zicem, cel care folosește limba română, fără a fi specialist în ea și fără să fi învățat la școală foarte mult despre asta, doar cel care are studiile obișnuite”.

Directoarea, care este și conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB), a adăugat că „o să apară în curând și un tratat de punctuație, dar e foarte mare și stufos și probabil după tratatul de punctuație va apărea și un fel de îndreptar doar pentru punctuație, dar până una-alta nu aveam un instrument actualizat pentru această parte normativă, foarte importantă, legată de punctuație. După aceea avem tot introducere pentru fiecare parte de vorbire, clasă de cuvinte, greșelile cele mai frecvente și liste cu ele – de ce apar și cum le putem corecta. Iarăși o parte extrem de utilă. Și pe lângă această introducere avem bineînțeles și corpul îndreptarului, un fel de dicționar, dar care este simplificat față de ce este în DOOM”.

Referindu-se la dimensiunea noului îndreptar, Dragomirescu a explicat: „Nu numai că este mult mai scurt, adică sunt cam 10% ca număr din cuvintele din DOOM, dar și ca prezentare, adică au fost păstrate intrările care puneau probleme, să zicem, de despărțire în silabe, sau despărțit la capăt de rând, probleme morfologice, forme de plural sau forme din conjugarea verbului. Dar nu s-au mai dat toate formele așa cum se dau în DOOM, ci s-au dat exact acele forme care pun probleme, pentru că DOOM a fost gândit și ca un instrument pentru a fi folosit de vorbitorii care învață româna ca limbă străină”.

„S-au dat, de exemplu, la verb, paradigmele aproape complete sau cu mult mai extinse, cuprinzând deci forme care nu pun probleme vorbitorilor nativi. Aici am păstrat doar acele forme care ar pune probleme vorbitorilor nativi, copiilor și tuturor utilizatorilor. Când deschidem partea aceasta de vocabular, găsim exact acele forme care bănuim noi că ar interesa multă lume sub aspectul corectitudinii”, a mai declarat la RRA lingvista.

Adina Dragomirescu a evidențiat și portabilitatea îndreptarului, fiind un instrument ușor de utilizat de către elevi: „E o carte ușor de folosit. E destul de mică, așa ca dimensiuni, poți să o iei cu tine pe unde umbli. Nu e ca DOOM, care e un dicționar de ținut pe masa de lucru, pentru că nu poți să pleci cu el – când ai nevoie, verifici online, bineînțeles, că e la îndemână, și noi ne-am gândit că ar avea nevoie cel puțin copiii, cei care merg la școală, să aibă și acest instrument pe hârtie și să învețe să se uite chiar prin corpul dicționarului. Pentru că, dacă te uiți, cauți doar un anumit cuvânt [online], nu mai vezi ce e pe lângă. Așa, când deschizi dicționarul, pe lângă cuvântul la care vrei să vezi o anumită formă, mai vezi și alte forme corecte. Și ne-am gândit că ar putea fi utilă și o astfel de situație, ca un instrument de învățare continuă”.

„În partea introductivă sunt multe informații, doar că nu e o gramatică, pentru că am selectat doar acele situații care pun probleme de corectitudine. Dar dacă ne uităm la structură, avem un capitol despre substantiv, capitol despre adjectiv, despre pronume, privite doar sub aspectul acesta al greșelilor. De asta e diferit de o gramatică obișnuită și, bineînțeles, e mult mai scurtă partea aceasta de descriere. E și o secțiune de formare a cuvintelor, care nu prea apare în gramatici, pentru că formarea cuvintelor a fost când la lexic, când la morfologie, acum, în ultimii ani, și a rămas cumva pe dinafară normarea derivatelor, a compuselor ș.a.m.d. Deci ne-am gândit că ar fi utilă și partea aceasta, pentru că sunt și probleme de flexiune, și probleme de scriere cu cratimă, fără cratimă, «legat», «dezlegat».”

Directoarea Institutului a continuat: „Partea asta de descriere a derivării, să zicem, e foarte utilă din acest punct de vedere. Altfel, pentru corpul dicționarului am cam scos în mare parte acele cuvinte pentru care a fost criticat DOOM, adică în legătură cu care s-a spus că sunt prea noi sau încă nu sunt românizate. Sunt cuvinte străine pe care nu le-ar folosi toate clasele de vorbitori. Ce aș vrea să subliniez este că nu am schimbat norma din DOOM, adică nu înseamnă că, dacă îndreptarul apare la 3 ani după DOOM, vor fi alte norme pe care va trebui să le respectăm. Sunt aceleași. Am corectat foarte puține lucruri care sunt inventariate în introducere, foarte, foarte puține”.

Un exemplu este la pluralul de la «cireașă», unde „am schimbat ordinea, am pus întâi «cireșe» și apoi «cireși», dar asta nu e o modificare. Oricum erau ambele și în DOOM, doar că erau în altă ordine și asta înseamnă că prima ar fi fost preferată și a doua mai puțin, dar nu înseamnă că e incorectă. Deci au fost modificări foarte, foarte puține. Pentru cine vrea să le vadă înșirate tip listă găsește asta în introducere. N-a fost obiectivul nostru să schimbăm norma din DOOM, tocmai pentru că DOOM a apărut abia acum 3 ani și nu putem să schimbăm norma tot timpul”.

Întrebată de moderatoare despre o eventuală normare a formelor paralele, precum „douăsprezece” și „doisprezece”, Adina Dragomirescu a clarificat: „Nu ne gândim la asta, pentru că este o trăsătură a limbii române de acordare a acestui numeral. Fiecare limbă are specificul ei în legătură cu numeralele și ce urmează după și ce forme folosesc, ce fel de acord. Limbile slave au alte reguli – aici este o chestie de specific tipologic pe care nu am vrea să o distrugem printr-o indicație normativă, care nu cred că e justificată în momentul de față. Totuși sunt mulți vorbitori care simt dezacordul acesta ca pe o greșeală”.

Despre cuvântul „serviciu”, prescurtat greșit „servici”, directoarea a menționat că norma urmează uzul vorbitorilor educați, dar că schimbările sunt posibile în viitor: „O să vedem cum merge norma, dar încă o dată norma nu poate să urmeze decât uzul vorbitorilor educați, dacă pot să spun așa, adică al celor care au un anumit grad de instrucție și nu putem să mergem întotdeauna în zona vorbitorilor care sunt vorbitori sau scriu sau vorbesc într-un anumit fel care nu corespunde unor standarde. E adevărat că norma merge după uz, dar nu după orice uz”.