Adelina Bătăneaț, profesoară de Limba română: Este destul de dificil să-i facem pe elevi să le placă textele din manualele școlare. Ne spun clar că ar fi citit altceva

Adelina Bătăneaț, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național Bănățean, a declarat, pentru TVR Timișoara, că este destul de dificil să-i facă pe elevi să le placă textele din manualele școlare. „Sau îi facem să citească, prin diferite metode, dar, la final, ne spun clar că ar fi citit altceva”, a precizat aceasta.

„Inevitabil ne uităm la textele alese. Cred că adevărata problemă e acolo. E foarte greu să-i ținem cumva conectați. Nu zic că e bine sau că e rău, spun doar că este destul de dificil să-i ținem conectați, să-i facem să le placă, practic, să citească aceste texte. Sau îi facem să citească, prin diferite metode, dar, la final, ne spun clar că ar fi citit altceva”, a spus cadrul didactic.

Amintim că un grup de cercetători de la Universitatea de Vest din Timișoara avertizează, pe baza unei serii de analize și articole științifice care au vizat în special manuale de limba și literatura română, dar și manuale de matematică, că manualele școlare „riscă să devină obstacole în calea învățării”. Pe baza unor metode de analiză computațională a manualelor ei argumentează că acestea „construiesc haotic” competențele de scriere, folosesc „prea multe cuvinte și prea puțină claritate” și includ teorie abstractă la nivel de gimnaziu. 

Profesoara Irina Căpățînă a vorbit pentru TVR Craiova despre situația în care recomandările de lectură pot să devină o „forțare”: „Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură”. „Forțăm și îndepărtăm copilul, deși poate intențiile noastre sunt bune”, a precizat cadrul didactic.

Reformă curriculară amânată de miniștri politicieni

Generația care a susținut acum simularea examenului de Bacalaureat este aceeași care, în școala primară și gimnazială, a urmat un curriculum nou, centrat pe formarea și dezvoltarea competențelor, și care ar fi trebuit să continue reforma curriculară și în liceu. După 9 ani de reformă curriculară aplicată, Ministerul Educației nu a reușit însă să finalizeze planurile-cadru și programele școlare pentru ciclul secundar superior, iar reforma a fost întreruptă. Cei trei miniștri liberali – Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca – propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis, au abandonat reformarea curriculumului pentru liceu și au amânat pe toată durata mandatelor lor între 2019 și decembrie 2024 orice îmbunătățire a parcusului liceal al acestei generații.

Pentru ei, Ministerul Educației a trimis anual, vara, uneori și cu 10 sau 11 zile înainte de începerea cursurilor, ghiduri cu „repere metodologice” pentru zeci de discipline școlare, documente pentru profesori ca să știe să coreleze curriculumul din gimnaziu bazat pe competențe cu cel din liceu bazat pe cunoștințe. Reperele metodologice rămân valabile la clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a până când generațiile actuale din ciclul liceal termină studiile. Elevii care intră la liceu în septembrie 2026 vor face cursuri pe noile planuri-cadru de liceu, până acum dezbătute în mandatul ministrului Daniel David.

Elevii de liceu din prezent, născuți în anii 2007-2011, învață după manuale aprobate în 2004, în ciuda faptului că sunt primele generații care au trecut prin clasa pregătitoare și au urmat planurile și programele noi de învățământ primar și gimnazial. Deși în 2021 Ministerul Educației lansase în consultare noile planuri-cadru pentru liceu, acestea nu au fost aprobate pe motiv că au fost „prea multe propuneri de modificare”. Sorin Cîmpeanu, ministrul de atunci, a anunțat inițial că e nevoie de „o pauză de reflecție”, promițând ulterior că planurile vor fi gata în toamna lui 2022, apoi în septembrie 2023 – niciuna dintre aceste promisiuni nefiind respectată.

Aceasta a fost, de altfel, a doua tentativă eșuată de reformare a planurilor-cadru pentru liceu. Prima a avut loc în 2018, când Ministerul Educației a lansat un set de planuri în dezbatere publică, fără o consultare reală cu actorii din educație – profesori, elevi, părinți –, iar în urma protestelor generate, documentele au fost retrase. Astfel, generația actuală de liceeni se află într-o situație paradoxală: după un parcurs școlar început cu promisiunea modernizării educației, ei ajung să încheie studiile liceale în același sistem învechit, fără coerență curriculară.

În perioada gimnaziului nu au avut în niciun an școlar manualele de la începutul cursurilor. Aceste manuale au venit, de regulă, abia la jumătatea primului semestru. Iar în clasa a VI-a ministrul de atunci al Educației, Liviu Marian Pop, a experimentat pe această generație, manuale unice, făcute de Editura Didactică și Pedagogică. Tot în mandatul său a apărut și primul manual de Educație fizică și Sport din istoria învățământului modern din România, la fel și cel de Dirigenție – Consiliere și orientare în carieră.

Abilitarea curriculară a profesorilor de Gimnaziu se contura cu rezultate abia în 2020, prin proiectul-mamut CRED, al Ministerului Educației, când apăreau primii absolvenți. Până atunci, profesorii nu au avut formare pentru predarea pe competențe. Elevii erau deja în clasa a VII-a la acel moment.

Deși ar fi trebuit să aibă o Evaluare Națională la finalul clasei a VIII-a transdisciplinară și o admitere la liceu pe bază de portofoliu educațional, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Ministrul Remus Pricopie a decis, împreună cu Guvernul Ponta, prin OUG 117/2013 ca aceste prevederi din Legea 1/2011 să nu se aplice la timp. Mircea Dumitru și Guvernul Cioloș au mai amânat apoi încă o dată aplicarea, iar alte guverne au făcut la fel.

Iar în ceea ce privește bacalaureatul, elevii de clasa a XII-a din anul 2025 vor susține în vară examenele după structura aprobată prin legea educației de acum 30 de ani, adică legea educației 84/1995, care prevede examen la o disciplină obligatorie a profilului – limba și literatura română, disciplină specifică – matematică sau istorie – și o disciplină la alegere în funcție de specializare.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Numeroase manuale de Limba și literatura română „riscă să devină obstacole în calea învățării”: abordează „haotic” competențele de scriere, „au prea multe cuvinte și prea puțină claritate” – susțin printr-o serie de analize cercetători în lingvistică de la Universitatea de Vest din Timișoara

Generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare. La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară

Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură, spune profesoara Irina Căpățînă: Aflu de la elevi că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta