A mai rămas o săptămână până când grădinițele și școlile își deschid porțile, pentru a-i primi pe cei mici. “Oare cum o să se obișnuiască la grădiniță?”, “Cum să facem adaptarea la grupa mică mai ușoară?” sunt întrebări pe care aproape toți părinții care își trimit pentru prima dată copiii la grădiniță și le pun. Ioana Bratu, educatoare, a vorbit pentru Edupedu.ro despre greșelile pe care le fac cel mai adesea părinții, dar și despre pașii pe care adulții trebuie să îi facă pentru ca cei mici să se bucure de noii lor prieteni și de grădiniță.
“Ca părinte trebuie să fiți atent cum îi vorbiți copilului și, mai ales, să nu vă manifestați îngrijorarea în fața copilului. Copiii sunt foarte receptivi și dacă părintele este îngrijorat pentru intrarea copilului la grupa mică, imaginați-vă cum va percepe copilul acest lucru. Părintele trebuie să pregătească copilul, trebuie să îi vorbească frumos despre grădiniță, ca despre un loc de poveste, un loc pregătit special pentru el, în beneficiul lui, astfel încât copilul să fie curios și să își dorească să ajungă acolo”, a explicat Ioana Bratu, pentru Edupedu.ro.
Edupedu.ro: 9 septembrie este data la care se deschid și grădinițele. Numeroși părinți se întreabă în fiecare an: cum fac adaptarea copilului la grădiniță, în grupa mică? Ce trebuie să știe părinții, atunci când își duc copiii prima dată la grădiniță?
Ioana Bratu, educatoare: Așa este, se apropie începutul anului școlar și uneori simt că este mai dificilă acomodarea părinților decât acomodarea copiilor la grădiniță. Părinții trebuie să știe că de ei depinde foarte mult acomodarea copiilor din grupa mică.
Edupedu.ro: Ca părinte, trebuie să fiu atent la modul în care îi vorbesc copilului despre grădiniță? Cum îl pregătesc?
Ioana Bratu, educatoare: Da, ca părinte trebuie să fiți atent cum îi vorbiți copilului și, mai ales, să nu vă manifestați îngrijorarea în fața copilului. Copiii sunt foarte receptivi și dacă părintele este îngrijorat pentru intrarea copilului la grupa mică, imaginați-vă cum va percepe copilul acest lucru. Părintele trebuie să pregătească copilul, trebuie să îi vorbească frumos despre grădiniță, ca despre un loc de poveste, un loc pregătit special pentru el, în beneficiul lui, astfel încât copilul să fie curios și să își dorească să ajungă acolo.
Adaptarea copilului la grădiniță: cum îl ajutăm
Edupedu.ro: După ce începe grădinița, concret, cum îl ajut pe cel mic să se adapteze?
Ioana Bratu, educatoare: Așa cum spuneam, părintele nu trebuie să își manifeste îngrijorarea în fața copilului, trebuie să îl pregătească vorbindu-i despre grădiniță într-o manieră care să-l atragă, iar în momentul intrării în grădiniță, să nu prelungească momentul despărțirii. Am întâlnit deseori părinți care veneau cu copilul, își luau la revedere, dădeau să plece, apoi se întorceau văzând copilul că plânge, iar copilul speculând această slabiciune a părintelui, prelungea agonia amândurora.
Părinții înțeleg greu că la scurt timp după ce lasă copilul în grija educatoarei, acesta se liniștește din plâns și este atras în colectivitate. Eu am încercat să îmi liniștesc părinții de la grupă trimițându-le fotografii cu proprii copii, dovedindu-le că nu au de ce să stea îngrijorați peste zi și astfel adaptarea a fost ușoară pentru toți.
Edupedu.ro: Care sunt greșelile pe care le fac cel mai adesea părinții și pe care le vedeți, ca educator?
Ioana Bratu, educatoare: Îngrijorarea manifestată în fața copilului și lipsa consecvenței cred eu că sunt principalii factori care determină o acomodare mai dificilă a copilului la mediul din grădiniță.
Edupedu.ro: Ca specialist care lucrează tot timpul cu copiii, ce sfat le puteți da părinților pe zona de siguranță emoțională și fizică: cum pot evita situațiile abuzive, dacă acestea se întâmplă? Există semnale pe care le dau copiii și la care părinții să fie atenți?
Ioana Bratu, educatoare: În primul rând vreau să recomand părinților să fie consecvenți și să comunice cu educatoarele. Chiar dacă le este greu să își lase copilul plângând, este necesar ca părinții să facă acest lucru atunci când educatoarele le transmit că nu au de ce să se îngrijoreze; noi, în general, observăm dacă este un plâns de intimidare sau există o problemă reală de acomodare, așadar comunicarea nu trebuie să lipsească.
Referitor la zona de siguranță emoțională și fizică, este important să ne jucăm mult cu copiii, aceștia transmit foarte mult prin joc și prin desen, iar dacă primim semnale de îngrijorare din partea copilului, trebuie să ne apropiem treptat de punctul sensibil. Există copii care comunică verbal dacă au o problemă, dacă s-a întâmplat ceva care îi afectează, celor în care au încredere din jurul lor. Aceștia, în general, în momentele lor de apropiere față de cineva, se destăinuie referitor la ceea ce li s-a întâmplat, ceea ce îi doare.
De exemplu, există copii care vin și povestesc despre conflictele dintre părinți, conflicte care îi afectează enorm și îi rog pe această cale pe părinți să nu își mai “rezolve” neînțelegerile în fața copiilor! Există și copii care nu comunică direct, iar aceștia fie că sunt retrași, triști, fie sunt agitați sau agresivi. De acești copii trebuie să ne apropiem prin joc, treptat, nu trebuie să fim invazivi și să îi suprasolicităm cu întrebări directe, nici să îi corectăm prin mustrări sau violență, iar acolo unde problemele sunt profunde și greu de rezolvat în grădiniță sau familie, părinții nu trebuie să se sfiască să ceară sprijinul unui psihoterapeut. Există o mare reticență din partea părinților față de apelarea la aceste servicii de psihoterapie, dar această perioadă a preșcolarității este foarte importantă pentru corectarea anumitor comportamente.
Edupedu.ro: Pe de altă parte, ce este normal în comportamentul copilului dus pentru prima dată la grădiniță?
Ioana Bratu, educatoare: Este normal ca un copil care a stat doar cu părinții până la intrare în grădiniță să se desprindă greu de aceștia, este normal ca un copil să speculeze și să încerce să își manipuleze părinții prin plâns, mai ales când le cunoaște îngrijorarea.
Cum ar trebui să procedăm când copilul începe să plângă
Edupedu.ro: Sunt părinți care se întreabă: Ce fac, dacă plânge în fiecare dimineață când îl duc la grădiniță? Când mă îngrijorez?
Ioana Bratu, educatoare: Dacă plânsul continuă mai multe zile, trebuie să îi explicați copilului că la fel ca și în zilele precedente veți merge și îl veți lua acasă, încurajați-l și apreciați-l pentru că este un copil mare, care merge la grădiniță. Nu trebuie să vă îngrijorați, mai devreme sau mai târziu, toți copiii se adaptează, trebuie să comunicați cu educatoarele și să nu asaltați copilul cu întrebări care să-l conducă la gândul că la grădiniță s-ar putea întâmpla ceva rău.
Edupedu.ro: Ce trebuie să facă părinții, ca să nu îi transfere copilului propriile emoții?
Ioana Bratu, educatoare: Să nu își manifeste îngrijorarea în fața copilului, să comunice cu educatoarele și să capete încredere în acestea. Dacă identifică faptul că au avut loc anumite incidente, să transmită acest aspect cadrului didactic și să găsească împreună soluții favorabile tuturor. Se poate întâmpla ca în colectivitate să existe un copil mai agresiv, care îi mușcă sau îi lovește pe ceilalți copii, părinții trebuie să înțeleagă că nu toți copiii sunt la fel și anumite situații nu pot fi evitate, este nevoie de multă răbdare și înțelegere pentru a depăși perioada critică. De asemenea, părinții trebuie să înțeleagă că niciun copil nu este neglijat, chiar dacă pare că atenția este îndreptată mai mult asupra anumitor copii la început, este nevoie de prudență și înțelegere pentru a avea rezultate și relații frumoase.
Edupedu.ro: Cum îl fac pe copil să se deschidă către mine, părinte, și să îmi povestească ce se întâmplă la grădiniță? Sunt mulți copii care nu vorbesc acasă. Există vreo soluție, o strategie?
Ioana Bratu, educatoare: Așa cum am spus mai devreme, copilul comunică mult prin joc, cu copilul trebuie să ne jucăm, să îi acordăm timp, nu să îl asaltăm cu întrebări; cu cât suntem mai invazivi, cu atât riscăm să nu ne mai spună nimic. Nu faceți presiuni să vă spună tot ce vreți să auziți. Dacă nu vrea să vorbească despre grădiniță, nu înseamnă că se întâmplă ceva greșit acolo. De asemenea, copiii pot și fabula, nu trebuie să vă panicați dacă vă spun ceva ieșit din comun, ci încercați să aflați adevărul. Fiți apropiat de copil, nu îi inspirați teamă sau grijă pentru ce se întâmplă la grădiniță! Fiți apropiați de educatoare și acordați-le încredere, comunicați cu acestea, pentru că, timp de 3 ani, scopul trebuie să fie comun, trebuie să se dezvolte frumos copilul!
ORARUL DE LA GRĂDINIȚĂ – PENTRU GRĂDINIȚELE CU PROGRAM NORMAL
Orarul de la grădiniță – pentru grădinițele cu program prelungit
DOCUMENT Descarcă de aici Noul curriculum pentru creșă și grădiniță
STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2019-2020
Semestrul I (15 săptămâni)
Cursuri: Luni, 9 septembrie 2019 – Vineri, 20 decembrie 2019
Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 3 noiembrie 2019
Vacanța de iarnă: Sâmbătă, 21 decembrie 2019 – Duminică, 12 ianuarie 2020
Semestrul al II-lea (20 săptămâni)
Cursuri: Luni, 13 ianuarie 2020 – Vineri, 3 aprilie 2020
Vacanţa de primăvară: Sâmbătă, 4 aprilie 2020 – Marți, 21 aprilie 2020
Cursuri: Miercuri, 22 aprilie 2020 – Vineri, 12 iunie 2020
Vacanţa de vară: Sâmbătă, 13 iunie 2020 – data din septembrie 2020 la care încep cursurile anului școlar 2020-2021
Citește și:
-
Grădinițele din București – Rețeaua de grădinițe de stat pe fiecare sector în parte
-
Dosarul de înscriere la grădiniță 2019: Ce acte trebuie să ducă părinții, pentru înscrierea copiilor la grădiniță
-
Cum aleg grădinița potrivită și unde verific dacă este autorizată sau acreditată
-
Reguli de siguranță pentru corpul copilului meu: Cum îi învățăm pe cei mici despre părțile intime, ca să îi ferim de abuzuri
-
Ce să faci dacă te prinde cutremurul la grădiniță sau la școală
-
Copiii cu probleme de vorbire: Etapele dezvoltării limbajului la copii, de la 0 la 7 ani, și ce exerciții de logopedie pot face
-
Educația și teatrul: Copiii bruscați de educatoare să facă liniște în sală nu pot răspunde creativ în relație cu actorii – Adrian Tibu, Festivalul Tânăr de la Sibiu
-
Povestea Marianei Mera, educatoare la sat: Cel mai important e să învețe să gândească, să observe, să fie curioși, să pună întrebări
-
Matematica în viața unui copil: etapele fizice și cognitive de dezvoltare a copiilor între 0-7 ani
-
Grădinița și liceul obligatorii, o măsură bună sau nu? Mircea Miclea: În UE, doar Ungaria începe învățămîntul obligatoriu la 3 ani
-
Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniță: peste 32% în ultimii 7 ani. Ce județe au pierdut cei mai mulți preșcolari
-
Structura anului școlar 2019-2020
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Redacția
I.N.
Economedia.ro
Mihai Peticilă
3 comments
Acomodarea la cresa/gradinita este un proces care presupune timp si rabdare, dar mai ales, prezenta unuia dintre parinti in cresa/ gradinita. Durata necesara pentru acomodare variaza de la copil, la copil. “Lasati-l, ca ne ocupam noi!” este atat de uzitata si atat de gresita ca optiune de acomodare. Eu imi aduc aminte si acum sentimentul de abandon pe care l-am trait cand mama m-a lasat la gradinita plangand si urland aproape si a plecat…. niciun copil nu ar trebui sa treaca prin asta, in cazul unora dintre noi este o trauma care se vindeca greu si orice psiholog va poate confirma asta. Mi-e greu sa inteleg cum acest interviu a fost publicat de voi, cei de la Edupedu…mai ales in conditiile in care legea in Romania le permite parintilor sa isi ia pana la 15 zile de concediu pentru acomodarea copilului la gradinita/cresa.
Unde dau Like Ana? Doamna educatoare ar trebui sa isi cauta alta profesie daca asa gandeste sau sa urmeze niste cursuri despre educatia moderna a copiilor mici. Cateodata am impresia ca le face placere ca in prima saptamana sa aiba o gramada de copii care stau si plang, in loc sa lase parintii sa ramana acolo, sa faca cateva zile de acomodare, iar copilul sa se simta in siguranta. Iei un copil de 2-3 ani, care pana atunci nu a fost niciodata despartit de parinti, sau daca da, a ramas cu oameni in care are inceredere, si il lasi cu niste straini. Niste straini care mai si insista, care il iau cu forta, lasa ca se obisnuieste, asa fac totii ca eu sunt educatoare/ingrijitoare de 40 de ani si stiu. Tocmai aia e problema ca esti acolo de 40 de ani si tot dupa metode de acu 40 de ani lucrezi. Trecerea trebuie sa fie cu blandete, copilul sa ramana cu placere acolo. Nu trebuie sa stea in sala de clasa parintele, dar daca e prin zona, in curte, pe coridor, ce stiu eu… poate sa iasa si sa-si imbratiseze mama, sa-i spuna de ceva nou ce a vazut, si garantez ca in cateva zile o sa zica copilul dimineata la usa, Mami du-te acasa, ne vedem mai tarziu. Sunt parinte si acum traiesc chestia asta si mi se pare horror. Saptamana trecuta nu am auzit altceva de la fiica-mea ca vrea la gradi, de ce nu mergem azi, de ce nu acum, de ce numai luni? Am fost cu cateva zile si am vazut gradinita cu ea, si era super fericita, ne trimitea acasa, ca ea ramane acolo. A venit luni dimineata, moment in care nu te lasa nici macar sa intri in cladire si au pretentia ca copilul sa ramana acolo fara niciun resentiment. Dupa care vine mesajul educatoarei “e mai retrasa, dar e normal ca sunt copii straini”. Pai la locul de joaca de ce nu sunt retrasi copiii? Ca si acolo sunt copii straini. Va zic de ce, pentru ca prezenta parintelui le ofera siguranta. Sa nu se intre in cladire pentru ca e Covid? Dar afara unde stau parintii buluc nu e covid? Mai lasati-ma cu tampeniile astea. COpilul este mic, ii este frica de tot ce e nou, de oameni straini, de locuri straine. De ce trebuie sa treaca prin chestia asta, cand se poate face si altfel, cu blandete si fara frici. Va garantez ca niciun parinte nu transmite frica copilului legat de gradinita, pentru ca abia asteapta si parintii sa plece la gradi copilul. Imi zice educatoarea ca o sa faca pe ea, ca “regreseaza” la gradinita. Fiica-mea nu face pe ea de la varsta de 2 ani, cand trebuie sa mearga spune. Spune oricui in care are incredere! Ghici ce, ieri a facut pe ea, pentru ca nu a avut incredere sa se duca la educatoare si sa zica “vreau fac pisu”, asa cum face de obicei. Q.E.D.
Doamna Ioana Bratu, educatoare: copilul nu “speculeaza” nici o slabiciune a parintelui – este absolut normal sa nu vrea sa fie lasat singur la gradinita, oricat de bine ar fi acolo.
Din felul asta de a va exprima asta rezulta foarte clar ca ii vedeti pe copii ca pe niste animalute profitoare care trebuie manipulate ca sa faca ce vrem noi.
Sunt oameni doamna, e normal sa aiba frici la varsta asta.