Ping-pong cu revendicări, replici și acuzații între sindicatele din educație membre ale federației “Spiru Haret” și ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Ministerul Educației fie nu respectă acordul cu sindicatele de a finaliza Legea învățământului preuniversitar, Legea învățământului superior și Statutul personalului didactic până pe 31 martie, fie vine cu documentele gata realizate “fără să știm cine sunt autorii”, acuză Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret.
- Profesorii FSE Spiru Haret au purtat marți banderole în semn de protest față de situația din educație, iar în urmă cu o zi aproximativ 100 de membri ai federației sindicale au pichetat Ministerul Educației. Vezi aici lista de revendicări a sindicaliștilor
- În replică, Ministerul Educației a publicat ieri o serie de precizări la revendicările FSE. Salariile profesorilor au crescut cu 140% în ultimii ani, a spus Ministerul. Creșterea salariilor brute a profesorilor a fost mult mai mare față de cea a salariilor nete, ca urmare a trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat de la 1 ianuarie 2018. Însă contribuția sindicală este raportată la salariul brut și, în medie, aceasta reprezintă 0,7-1% din salariul brut. Ministerul a subliniat astfel, indirect, că sindicatele au avut creșteri substanțiale ale veniturilor provenite din aceste contribuții.
- După ce Ministerul Educației a răspuns printr-un comunicat de presă la acuzațiile și revendicările sindicatelor FSE Spiru Haret, federația revine cu o serie de precizări la precizările instituției conduse de Ecaterina Andronescu.
Ce spune FSE Spiru Haret într-un comunicat remis Edupedu.ro în care comentează punct cu punct răspunsul Ministerului la revendicările lor:
- “Elaborarea pachetului legislativ pe educație cu termen 31 martie, conform Acordului.
Pachetul legislativ trebuie să conțină trei proiecte de acte normative: Legea Învățământului Preuniversitar, Legea Învățământului Superior și Statutul Personalului Didactic. În condițiile în care mai este doar o lună până când aceste proiecte trebuie finalizate, ne este greu să credem că se va reuși acest lucru. Asta dacă nu se dorește, așa cum s-a mai întâmplat, ca MEN să vină cu documentele gata realizate în Comisia de Dialog Social, fără să știm cine sunt autorii.
- Majorarea costului standard per preșcolar/școlar – față de lipsa acută de resurse umane, materiale și financiare.
În decembrie 2018, după mai multe analize, la propunerea Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, CNFIP a aprobat o majorare a costului standard per preșcolar/elev cu 27% pentru cheltuielile cu salariile, respectiv 26,76% pentru cheltuielile materiale. Această hotărâre a fost însă anulată, iar acum, în urma unui vot cel puțin ciudat, s-a decis ca majorările să fie de doar 22%, respectiv de 4,22%. FSE „SPIRU HARET“ și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar au protestat împotriva acestei decizii, deoarece această diminuare va conduce, spre sfârșitul anului, la lipsa fondurilor necesare bunei funcționări a unităților de învățământ.
- Respectarea de către Ministerul Educației Naționale, în procesul de emitere a unor acte administrative cu caracter normativ, a obligației de consultare a partenerilor de dialog.
Contrar celor afirmate de MEN, din cele 6 proiecte înscrise pe ordinea de zi a Comisiei de Dialog Social din data de de 14.02.2019, niciunul nu a fost discutat în prealabil cu reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative în cadrul unor comisii tehnice constituite la nivelul ministerului – obligație prevăzută expres de art. 4 alin. (2) din C.C.M.U.N.S.A.I.P. Acest lucru a fost semnalat de FSE „SPIRU HARET“ încă din data de 12.02.2019, când am și cerut retragerea proiectelor de pe ordinea de zi.
Cerem, pe această cale, Ministerului Educației Naționale să facă publice stenogramele comisiilor tehnice în care s-au discutat aceste documente și stenograma Comisiei de Dialog din 14.02.2019 pentru a se vedea poziția clară a Federației „Spiru Haret”.
- Asigurarea personalului de predare calificat.
Chiar Ministerul Educației Naționale recunoaște – la punctul 5 din precizări – că în anul școlar 2018-2019, în sistemul de învățământ preuniversitar din totalul de 215.833 de norme didactice de predare, 4.533 de norme didactice sunt ocupate de personal didactic fără studii corespunzătoare postului.
În plus, prin același răspuns, MEN precizează că „16.437 de norme sunt ocupate de personal didactic titular în regim de plata cu ora” – încă o dovadă a neatractivității sistemului și a lipsei de personal calificat nou angajat.
- Stoparea restrângerilor de activitate la unitățile de învățământ tehnologic, generate de dispariția unui număr semnificativ de norme din cauza structurii anului școlar 2019-2020 (ordin nediscutat cu federațiile sindicale din comisia tehnică).
Nu în cadrul Comisia de Dialog Social se decid restrângerile de activitate. Ca urmare a diminuării numărului de săptămâni de școală de la liceele cu profil tehnologic și fără a fi modificate planurile cadru, cadrele didactice vor fi obligate să condenseze materia, ceea ce va aduce deservicii exact beneficiarilor direcți ai educației – elevilor. În plus, modificarea numărului de săptămâni de școală va conduce și la dispariția unor norme ale unor colegi.
- Plata, în regim de urgență, a tuturor sumelor rezultate din sentințele judecătorești definitive, anterioare datei de 31.12.2018 (care, conform Acordului, trebuia realizată până la 31.01.2019).
Reamintim faptul că hotărârile judecătorești trebuiau achitate încă din anul 2018 – an în care nu s-a alocat nicio sumă de la bugetul MEN pentru plata tranșelor privind diferențele salariale dispuse de instanțe în favoarea personalului din învățământ – plățile fiind amânate în mod constant, fără temei legal.
Contrar celor susținute de minister, sumele ar putea fi plătite și înainte de aprobarea Legii bugetului de stat, deoarece ne aflăm în situația unui „caz deosebit, temeinic justificat”, putându-se astfel depăși 1/12 din prevederile bugetului anului 2018 [conform art. 37 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare], pentru a se realiza punerea în aplicare a pct. 9 din Acordul semnat la 29 noiembrie 2018 și pentru a nu fi prejudiciați suplimentar salariații din învățământ, beneficiari ai hotărârilor judecătorești.
- Acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică de 10% întregului personal didactic din învățământul preuniversitar.
Deși, în mai multe rânduri, în cadrul întâlnirilor avute cu membrii F.S.E. „SPIRU HARET”, reprezentanții MEN au afirmat că vor face demersuri pentru generalizarea acordării sporului de suprasolicitare neuropsihică pentru întregul personal didactic, lecturând Precizările din data de 27.02.2019, constatăm că o asemenea intenție – de fapt – nu există.
În ceea ce îi privește pe colegii din CJRAE/CMBRAE – față de lipsa de intenție a MEN de a le soluționa – există deja intenția acestora de blocare a evaluărilor psihosomatice în vederea înscrierii la clasa pregătitoare a copiilor care nu împlinesc vârsta de 6 ani până la începerea anului școlar.
- Stoparea violenței în unitățile de învățământ.
E bine că MEN știe că există strategii. Dar, în realitate, se ascunde după hârtii și aruncă vina pe unitățile de învățământ. Cadrele didactice trebuie să predea, nu să fie paznici ai școlii.
- Asigurarea profesorilor de sprijin, a consilierilor psihopedagogici, precum și a finanțării suplimentare pentru unitățile de învățământ de masă cu clasele în care sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale.
FSE „SPIRU HARET” nu a acuzat lipsa cadrului legal – îl cunoaștem foarte bine. Noi am solicitat respectarea acestuia, prin încadrarea cu personal corespunzător, de specialitate, și finanțarea corectă. Să nu uităm că este reglementat doar un consilier școlar la 800 de elevi (deși corect ar fi 1 la 400), dar, în realitate, ajungem la 1 la peste 1000.
- Corelarea calendarelor diverselor activități care se desfășoară la nivelul învățământului preuniversitar (mobilitatea personalului, examene, evaluări, certificări, concursuri, etc.).
Problema ridicată nu are legătură doar cu efectuarea concediilor, ci și cu suprapunerea mai multor activități/concursuri/simulări/examene.
Trebuie menționat și faptul că MEN nu a răspuns decât la o parte dintre revendicările noastre, trecând sub tăcere altele.” Vezi aici revendicările integrale ale FSE Spiru Haret
Amintim că FSE Spiru Haret a semnat la finalul anului trecut, alături de FSLI, un memorandum cu Guvernul Dăncilă, în care executivul făcea o ploaie de promisiuni în fața sindicatelor din educație. Memorandumul a fost semnat de Viorica Dăncilă cu liderii sindicali din preuniversitar Marius Nistor și Simion Hăncescu în cadru festiv, în ședința de guvern de Centenar organizată la Alba Iulia.
Tot FSE Spiru Haret a participat și la consultările lansate de președintele Klaus Iohannis înainte de lansarea proiectului “România educată” – document cu ambiția de a sta la baza oricărei legi a educației.
Citește aici ce spunea Nistor, pentru Edupedu.ro, despre susținerea pe care federația pe care o susține o acordă reformelor în educație anunțate atât de președinție, cât și de PSD
Citește și:
-
Ministerul Educației le răspunde oficial sindicatelor: salariile profesorilor au crescut cu 140% în ultimii ani
-
VIDEO Protest al sindicatelor din Educație “Spiru Haret” la Ministerul Educației: aproximativ 100 de profesori cer micșorarea numărului de elevi la clasă, debirocratizarea învățământului
-
Trei legi ale educației adoptate până în iunie 2019 – promisiuni pe bandă făcute de Guvernul Dăncilă în fața Sindicatelor