UPDATE Acordul părintelui pentru consilierea școlară a elevului să fie trecut în Contractul educațional, creșterea numărului minim de ore obligatorii de consiliere școlară, față de o oră, cât e în project – recomandările Centrului Român de Politici Europene și ale altor 6 organizații pentru proiectele ROFUIP 2024 și Statutul Elevului 2024

Acordul părintelui pentru consilierea școlară a elevului să fie trecut în Contractul educațional dintre școală și familie, creșterea numărului minim de ore obligatorii de consiliere școlară, față de o oră, cât e în proiect, sunt două dintre recomandările pe care Centrul Român de Politici Europene împreună cu șase organizații le-au depus la Ministerul Educației în consultarea publică pentru ROFUIP 2024 și Statul Elevului.

„Consilierea în carieră trebuie să devină o activitate obligatorie pentru consilierii școlari și să beneficieze de un număr minim de ore pentru fiecare an de studiu începând cu clasa a cincea.

De asemenea, pentru ca elevii să beneficieze de pe urma unui sistem de orientare în carieră funcțional, este necesar ca acesta să fie integrat într-un ecosistem creat în jurul școlii, care să includă: consilierii, cadrele didactice și directorii; părinții/tutorii elevilor, instituțiile de învățământ din regiune, comunitatea de practică, angajatorii, angajații și profesioniștii din diferite domenii”, potrivit CRPE.

Semnatarii demersului sunt:

• Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
• Fundația Heks/Eper România
• Cognitrom
• Asociația Școala de Valori
• Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Albă
• Asociația Părinților Județ Sibiu ASPASIB
• Federația “Coaliția pentru Educație”

Astfel, pentru Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar recomandările sunt:

1. „Instituirea de către școli a unei proceduri formale de învoire de la clasă a elevilor pentru a beneficia de consiliere;

2. Contractul educațional dintre școală și familie trebuie să conțină un articol explicit referitor la faptul că părintele își dă consimțământul informat ca propriul copil să participe la activități de consiliere;

3. Includerea părinților/tutorilor alături de consilieri și diriginți în sesiuni de discuție pe tema viitorului școlar/profesional al elevilor, pornind de la recomandările cu caracter de orientare școlară/vocațională incluse în portofoliile acestora. Asigurarea pentru elevii din anii terminali a unei sesiuni de discuții între părinte/tutore, consilier școlar și diriginte, prin intermediul unei prevederi incluse în contractul educațional dintre școală și familie.” 

Pentru Statutul elevului, recomandările sunt:

4. „Introducerea unui număr minim de ore obligatorii de consiliere școlară și profesională începând cu clasa a V-a pentru toți elevii din sistemul public de învățământ, cu 6 ore dedicate activității de orientare în carieră; 

5. Continuarea procesului de orientare în carieră și pe parcursul studiilor liceale/profesionale.”

În prezent, articolul 7 prevede doar dreptul elevilor de a primi consiliere școlară gratuită dar nu se face nici o referire la o îndrumare sub formă de recomandare a elevilor.

Sursa: Statutul elevului – legislatie.just.ro

Organizațiile semnatare precizează faptul că au ajuns la aceste recomandări după ce organizația Centrul Român de Politici Europene a realizat pentru Fundația HEKS/EPER în România o serie de documente de poziție cu privire la orientarea în carieră în școlile românești, în cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, proiecte ce urmăresc creșterea accesului la o muncă decentă pentru tinerii adulți provenind din medii vulnerabile, menționează autorii în documentul depus la Ministerul Educației.

Redăm contextul, așa cum apare în document: „În domeniul consilierii și orientării în carieră, fundația HEKS/EPER România și partenerii săi au o experiență vastă de lucru, cu peste 3.500 elevi din medii vulnerabile care au participat la activități precum sesiuni de consiliere și orientare, vizite la companii, workshop-uri, tabere, precum și activități care au facilita dialogul cu părinții și formarea cadrelor didactice. În școlile vizate, rata de tranziție din clasa a VIII-a în clasa a IX-a a crescut substanțial din 2019 până în prezent, valorile pentru grupul țintă fiind cuprinse între 91 % și 97%.

Din analiza empirică a procesului de consiliere în carieră din studiul “Sistemul de consiliere în carieră din România: analiză empirică și legislativă, cu focus pe județele: Covasna, Mureș și Sibiu”, realizat de SC Cognitrom SRL pentru Fundația HEKS/EPER România în cadrul proiectului “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România”, reiese că printre principalele obstacole în orientarea în cariera se numără (Miclea, Crisan, Gherman & Ardelean, 2023, pp. 25-27): 

• Absența obligativității unui proces minim de consiliere în carieră garantat elevilor din sistemul public de învățământ începând cu clasa a V-a și până la terminarea ciclului secundar;
• Colaborarea deficitară între consilierii școlari și celelalte cadre didactice, mai ales diriginți;
• Implicarea foarte redusă a părinților; în multe cazuri, părinții nu își dau consimțământul pentru participarea copilului la consiliere în cabinetul școlar;

În cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, fundația Heks/Eper România organizează întâlniri periodice ale grupurilor de lucru. Acestea sunt formate din consilieri școlari, directori de școală, reprezentanți ai Inspectoratelor Județene și ai companiilor, precum și alți actori locali relevanți. Și din discuțiile grupurilor locale de lucru se desprinde aceeași concluzie: colaborarea între părțile implicate în consilierea în carieră este deficitară. Relația dintre diriginți și consilierii școlari este foarte importantă și trebuie să primească o atenție specială în cadrul școlilor. De asemenea, relația școlii/consilierilor cu părinții a fost adusă în discuție în toate grupurile de lucru ca fiind una din provocările majore în procesul de consiliere în carieră.

De asemenea, în luna mai a acestui an CRPE a adus la aceeași masă peste 40 de reprezentanți ai ecosistemului educațional și ai societății civile din România, în cadrul evenimentului ”Orientarea în carieră, parte esențială a procesului de consiliere școlară. Propuneri de politici publice din județele Covasna, Alba și Sibiu”. Am avut alături de noi directori, profesori, consilieri școlari, inspectorate județene, Centre de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE și CMBRAE), ONG-uri, reprezentanți ai mediului de afaceri și, extrem de important, Ministerul Educației. 

Consilierea în carieră trebuie să devină o activitate obligatorie pentru consilierii școlari și să beneficieze de un număr minim de ore pentru fiecare an de studiu începând cu clasa a cincea. De asemenea, pentru ca elevii să beneficieze de pe urma unui sistem de orientare în carieră funcțional, este necesar ca acesta să fie integrat într-un ecosistem creat în jurul școlii, care să includă: consilierii, cadrele didactice și directorii; părinții/tutorii elevilor, instituțiile de învățământ din regiune, comunitatea de practică, angajatorii, angajații și profesioniștii din diferite domenii”.

Documentul depus deja la Ministerul Educației în perioada de dezbatere publică poate fi descărcat de aici:

Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Elevii care termină gimnaziul și liceul trebuie să primească obligatoriu o recomandare consultativă de încadrare la liceu/universitate sau încadrare vocațională pe piața muncii, scrisă de diriginte sau consilierul școlar – propunere în Statutul Elevului 2024

Amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru părinții și directorii de școli care refuză să semneze Contractul educațional – proiect ROFUIP 2024/ Acordul părinților pentru supraveghere audio-video, introdus în contract / Acordul GDPR, prezentat ca „obligație” / Părinții – obligați să asigure ținuta decentă a copilului la școală