Respectarea regulilor de izolare, nesiguranța locului de muncă al părinților și lipsa materialelor de igienă și protecție sunt principalele dificultăți menționate, în legătură cu pandemia Covid-19, de participanții la o consultare realizată de UNICEF în România. Această organizație arată că pandemia a dus la o creștere a vulnerabilităților copiilor aflați în situație de risc, pe măsură ce reducerea activității economice a cauzat o creștere a numărului de familii cu venituri în scădere. Raportul descrie și cum s-au adâncit percepțiile privind problemele accesului la educație, în condițiile închiderii școlilor și trecerii la predarea online.
Cea de-a doua rundă a Evaluării rapide a UNCIEF privind situația copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 în România, s-a făcut pe baza rezultatelor unei consultări online realizată prin intermediul platformei U-Report. În cadrul acesteia au răspuns 2.230 de adolescenți și tineri din întreaga țară. În plus, au fost intervievați peste 120 de profesioniști – lucrători comunitari, reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai societății civile și personal din instituții rezidențiale – din județele Brașov, Bacău, Ilfov și Dolj.
Concluziile evaluării, conform unui comunicat UNICEF:
- Cei mai vulnerabili copii sunt cei care trăiesc în sărăcie, cei aflați la risc de violență, abuz sau neglijare, cei care trăiesc în locuințe supraaglomerate și ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
- Principalele dificultăți ale comunităților în care respondenții trăiesc, generate de pandemia de COVID-19, sunt: respectarea regulilor de izolare (54%), nesiguranța locului de muncă al părinților (21%) și lipsa materialelor de igienă și protecție (16%).
- Principalele forme de suport ce trebuie acordate copiilor care sunt separați de părinți din motive ce țin de izolare și carantină sau de spitalizarea acestora sunt furnizarea de alimente, medicamente și alte categorii de produse (45% dintre răspunsuri) și acordarea de sprijin pentru a putea învăța de acasă (28% dintre răspunsuri).
- Dificultățile privind accesul la servicii sunt legate de accesul la servicii medicale (58%) și de accesul la servicii educaționale (31%).
Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România:
- „Față de prima rundă a evaluării rapide, am constatat creșteri ale numărului de respondenți care au semnalat ca fiind problematică asigurarea produselor de bază, pe primul loc fiind menționate produsele de igienă, urmate de alimente. De asemenea, a crescut numărul celor care semnalează dificultăți de acces la medicamente și vaccinuri. Așadar, este necesară susținerea unei mai bune implicări a personalului din cabinetele de medicină de familie la nivelul comunităților locale, prin extinderea duratei programului de lucru al cabinetelor și a vizitelor în comunitate. De asemenea, este necesară o mai bună conlucrare între personalul medical, autorități și asistenți sociali, astfel încât nevoile oamenilor să poată fi identificate și rezolvate eficient”.
Categoriile de copii cele mai afectate de pandemia COVID-19:
- copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie
- copiii de etnie romă
- copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate.
Raportul UNICEF, despre accesul la educație:
- A crescut percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, apărând clar că, pentru realizarea obiectivelor educației la distanță, este important suportul oferit copiilor de către părinți/tutori/aparținători legali.
- Competențele digitale reduse ale cadrelor didactice, părinților și copiilor pot adânci inegalitățile de acces ale copiilor la conținutul educațional, notează autorii, recomandând dezvoltarea unor programe de distribuire de echipamente IT gratuite sau de facilitare a achiziției de echipamente/tehnologie la prețuri subvenționate.
- O altă recomandare este dezvoltarea unor programe de formare a părinților și a cadrelor didactice în gestionarea mai bună a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) și a resurselor online pentru învățarea și predarea la distanță. Pentru creșterea competențelor digitale ale copiilor, se recomandă dezvoltarea unor cursuri de profil în programa școlară a activităților extra-curriculare (care folosesc TIC).
Comunicatul mai subliniază necesitatea ca fiecare copil din România să aibă acces la serviciile de bază de la nivelul comunității: “Acest lucru poate fi realizat prin extinderea Pachetului Minim de Servicii (PMS) la nivelul întregii țări, astfel ca fiecare comunitate și școală să aibă un asistent comunitar, un lucrător/asistent social și un consilier școlar. PMS a fost implementat cu succes de UNICEF în 45 de comunități din județul Bacău. Rezultatele mai arată și că autoritățile trebuie să dezvolte materiale și capacități de învățare online, inclusiv de instruire a cadrelor didactice și a părinților pentru asigurarea accesului copiilor celor mai vulnerabili la educație incluzivă de calitate, în vederea eliminării lacunelor educaționale și digitale existente. Guvernul ar trebui să îmbunătățească serviciile medicale de prevenție, inclusiv practicile de igienă la domiciliu/în școală/în comunitate, programele de vaccinare, screening-urile de sănătate, nutriția și sănătatea maternă și neonatală, precum și promovarea sănătății, prevenția bolilor și educația pentru sănătate.”
Matei Pop
Dacian Dolean
Mihai Maci
Raluca Pantazi
Razvan Chereches