Absolvirea studiilor superioare se “impune” și pentru învățători-educatori, printr-o nouă calificare la nivel de licență, susține Asociația Română de Cercetare în Educație, condusă de Lucian Ciolan / Aceasta invocă o recomandare a Comisiei Europene, dar prezintă considerații generale ale Consiliului UE

8.916 vizualizări
Lucian Ciolan / Foto: unibuc.ro
Absolvirea studiilor universitare se “impune” pentru o carieră didactică “indiferent de nivelul educațional la care este practicată”, afirmă, într-un comunicat transmis luni redacției Edupedu.ro, Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE). Această organizație, condusă de profesorul Lucian Ciolan de la Universitatea din București, care, din informațiile Edupedu.ro, ar avea un rol-cheie în propunerea din proiectul Deca al legilor educației privind desființarea specializării “învățător-educator” la liceele pedagogice, susține drept “absolut necesară” o nouă calificare la nivel de licență, anume în Educație timpurie.

UPDATE: Lucian Ciolan, președintele ARCE, a revenit cu precizarea că trimiterea la recomandarea Comisiei Europene a fost făcută greșit în comunicat și a precizat că recomandările sunt în acest document.

Știrea inițială:

Asociația invocă o “recomandare” a Comisiei Europene, dar dă drept exemplu un set de concluzii ale Consiliului UE, instituție diferită de Comisia Europeană, concluzii care nu menționează o recomandare în acest sens, ci doar o apreciere contextuală pentru setul de recomandări privind dezvoltarea carierei didactice.

  • Comunicatul de luni este transmis, în numele Consiliului Director al asociației menționate, de profesorul Lucian Ciolan (Universitatea din București). Consiliul reunește profesori de la Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Al. I. Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara.

Asociația Română de Cercetare în Educație menționează trei puncte de vedere în discuțiile despre formarea profesorilor:

  • “Cariera didactică și, implicit, calificarea pentru aceasta, indiferent de nivelul educațional la care este practicată, impune absolvirea unui program de studii de nivel universitar. Aceasta este atât recomandarea Comisiei Europene (vezi, de exemplu, Council conclusions on European teachers and trainers for the future (2020/C 193/04), cât și concluzia numeroaselor studii și cercetări despre profesia didactică. (…)” 
  • “Având în vedere importanța crucială a achizițiilor în învățare și dezvoltare din copilăria timpurie, cât și intențiile autorităților de a consolida instituțiile de educație pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, considerăm absolut necesară introducerea unei noi calificări de nivel universitar (licență) în Educație timpurie, însoțită de ocupația Profesor pentru educația timpurie. (…)”  
  • “Științele educației / Pedagogia, alături de didactica domeniilor și de pregătirea științifică în diverse discipline, sunt esențiale, atât pentru formarea inițială, cât și pentru formarea continuă a profesorilor. Formarea continuă și promovarea în cariera didactică (gradele didactice) sunt procese care nu își pot îndeplini funcțiile fără prezența explicită a pedagogiei în structura programelor de învățare continuă și a examenelor de promovare în profesie. Expertiza în științele educației / pedagogie se regăsește în instituțiile de învățământ superior care au programe de studiu în acest domeniu (inclusiv programele de formare a profesorilor).”

(Comunicatul integral – la finalul articolului)

În punctul său de vedere, Asociația Română de Cercetare în Educație invită decidenții ” să își întemeieze opțiunile pe dovezi științifice, pe evidențe clare”, însă, în acest apel, nu oferă asemenea argumente științifice. Pe de altă parte, organizația invocă “recomandarea Comisiei Europene”, dar face trimitere la concluziile altui for, Consiliul UE, ce reunește miniștrii țărilor membre. În Concluziile respective, datând din 2020 (2020/C 193/04), Consiliul notează contextual “posibilitatea” ca profesorii să-și consolideze competențele printr-un nivel superior de educație, chestiunea nefiind menționată în concluzii sau în apelurile adresate țărilor membre sau Comisiei Europene.

  • “Finalizarea unor cicluri superioare de educație și pregătire pot oferi viitorilor profesori și formatori un set mai cuprinzător de competențe, inclusiv pe acelea necesare dezvoltării autonomiei profesionale în practicile lor didactice. Aceasta poate contribui, la rândul ei, la o mai mare satisfacție a muncii, precum și la percepția valorii și respectului față de profesie”.

Desființarea specializării „învățător-educator” de la liceele pedagogice, introdusă în proiectul legii Educației, varianta Deca, ar fi fost propusă de Lucian Ciolan, potrivit surselor Edupedu.ro. Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat public că are consultări cu „specialiștii din facultățile de științele educației” pe drafturile legilor pe 28 octombrie, la o lună de la preluarea mandatului (sursa):

  • Reporter: Bună ziua. Ne puteți spune, vă rog, care este stadiul, acum, al finalizării pachetului de legi al educației? Spuneați la preluarea mandatului că final de octombrie, început de noiembrie. În ce stadiu sunt acum sau când estimați că le veți prezenta în guvern?
  • Ligia Deca: Așa cum afirmam, suntem în stadiul în care trecem prin toate comentariile, contribuțiile venite în perioada de dezbatere publică. În același timp, am reluat întâlnirile cu actorii principali și zonele de expertiză – chiar astăzi am o întâlnire, de exemplu, cu reprezentanții Facultăților de Științe ale Educației pentru a intra în problematica carierei didactice, curriculumului și așa mai departe.”

De notat, totodată, că punctul de vedere al ARCE se face auzit oficial după ce, la finalul săptămânii trecute, mai mulți profesori universitari din domeniul științelor educației au vorbit în favoarea păstrării specializării de învățător la liceele pedagogice și au susținut rolul acestora, în cadrul unei conferințe găzduite de Universitatea de Vest din Timișoara, “Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România”.

Printre cei care au vorbit la acea conferință s-a numărat și Claudia Borca, directorul Departamentului de Științe ale Educației din cadrul Universității de Vest și, totodată, membru în Consiliul Director în numele căruia președintele ARCE a trimis comunicatul de presă de luni. La evenimentul de vineri, Claudia Borca declara, referitor la liceele pedagogice:

  • “Liceele pedagogice, colegiile pedagogice au clar un rol în formarea viitorilor studenți. Și asta [spun] în calitate de director al Departamentului de Științe ale Educației. Noi formăm profesori pentru învățământ primar și preșcolar și admitem și recunoaștem valoarea deosebită pe care o au absolvenții colegiilor și liceelor pedagogice. Dar nu numai pentru pedagogia învățământului primar și preșcolar, dar și pentru specializarea pedagogie, și pentru psihopedagogie. Cred că în general, pentru că în Universitatea de Vest din Timișoara studenți actuali, absolvenți ai UVT sunt foști elevi ai liceelor și colegiilor pedagogice.”
Comunicatul ARCE, integral:

“Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE), organizație profesional-științifică afiliată European Educational Research Association (EERA), care reunește profesori și cercetători în domeniul științelor educației din întreaga țară. Misiunea sa principală este aceea de a sprijini și de a crește rolul și statutul cercetării educaționale în mediul academic românesc și de a contribui la fundamentarea pe evidențe a politicilor și practicilor educaționale din România. 

Din această perspectivă, în contextul diverselor dezbateri despre formarea profesorilor, generate de noile proiecte ale legilor educației, Consiliul ARCE exprimă următoarele poziții, fundamentate pe analiză și documentare științifică:

  1. Cariera didactică și, implicit, calificarea pentru aceasta, indiferent de nivelul educațional la care este practicată, impune absolvirea unui program de studii de nivel universitar. Aceasta este atât recomandarea Comisiei Europene (vezi, de exemplu, Council conclusions on European teachers and trainers for the future (2020/C 193/04), cât și concluzia numeroaselor studii și cercetări despre profesia didactică. Începând cu educația timpurie și terminând cu învățământul superior, responsabilitatea profesorilor este una imensă, cerințele și exigențele sunt tot mai complexe și, pentru a putea face față cu succes tuturor acestor provocări, este nevoie de un nivel cât mai înalt de educație și formare. Echitatea în sistemul național de educație nu poate fi asigurată dacă una și aceiași profesie este practicată de absolvenți cu niveluri educaționale diferite și, deci, cu statut și drepturi diferite. 
  1. Având în vedere importanța crucială a achizițiilor în învățare și dezvoltare din copilăria timpurie, cât și intențiile autorităților de a consolida instituțiile de educație pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, considerăm absolut necesară introducerea unei noi calificări de nivel universitar (licență) în Educație timpurie, însoțită de ocupația Profesor pentru educația timpurie. Acest nou program de licență, cu standarde deja aprobate la nivelul ARACIS, poate oferi absolvenților deschidere către profesia didactică pentru nivelurile ante-preșcolar și preșcolar, fiind complementar și simetric cu actuala licență în Pedagogia învățământului preșcolar și primar, care oferă calificarea pentru nivelurile preșcolar și primar. 
  1. Științele educației / Pedagogia, alături de didactica domeniilor și de pregătirea științifică în diverse discipline, sunt esențiale, atât pentru formarea inițială, cât și pentru formarea continuă a profesorilor. Formarea continuă și promovarea în cariera didactică (gradele didactice) sunt procese care nu își pot îndeplini funcțiile fără prezența explicită a pedagogiei în structura programelor de învățare continuă și a examenelor de promovare în profesie. Expertiza în științele educației / pedagogie se regăsește în instituțiile de învățământ superior care au programe de studiu în acest domeniu (inclusiv programele de formare a profesorilor). 

ARCE, asumând responsabil poziția de asociație profesional – științifică, invită decidenții și ceilalți stakeholderi implicați în definitivarea celor două proiecte ale legilor educației, să își întemeieze opțiunile pe dovezi științifice, pe evidențe clare, în beneficiul bunei funcționări a sistemului, dar mai ales în beneficiul creșterii calității învățării în instituțiile de învățământ din România. 

ARCE își exprimă, ca de fiecare dată, întreaga disponibilitate de a oferi puncte de vedere / soluții / opțiuni de politică educațională fundamentate pe date de cercetare și analiză științifică. 

În numele Consiliului Director, 

Prof.dr. Lucian CIOLAN, Președinte (Universitatea din București)

Consiliul Director ARCE: 

Prof.dr. Lucian CIOLAN, Președinte (Universitatea din București)

Prof.dr. Romiță Iucu (Universitatea din București)

Prof.dr. Anca Nedelcu (universitatea din București)

Prof.dr. Carmen CREȚU (Universitatea Al.I.Cuza, Iași)

Prof.dr. Nicoleta Laura POPA (Universitatea Al.I.Cuza, Iași)

Prof.dr. Ion Albulescu (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca)

Conf.dr. Cătălin Glava (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca)

Prof.dr. Bocoș Mușata Dacia (Universitatea Babeș-Bolyay, Cluj-Napoca)

Conf.dr. Marian Ilie (Universitatea de Vest, Timișoara) 

Conf.dr. Claudia Borca (Universitatea de Vest, Timișoara)

Prof.dr. Ciprian Ceobanu, secretar general (Universitatea Al.I.Cuza, Iași)

Lect.dr. Mihaela Stîngu, trezorier (Universitatea din București)

Drd. Daniel Iancu, reprezentantul cercetătorilor emergenți (Universitatea de Vest, Timișoara)”

Citește și:
Colegiile pedagogice sunt surse de sintaxe mentale dezirabile, susține Adrian Opre, decanul Facultății de Științele Educației a UBB Cluj / El a militat pentru „păstrarea libertății noastre de a coerentiza formarea cadrului didactic” și în liceele pedagogice, în replică la propunerea de desființare a specializării de învățător din proiectul legii Deca
Cei mai buni profesori pentru preprimar și primar sunt cei care au beneficiat și de o formare inițială prin școlile normale, spune Constantin Cucoș, profesor la Facultatea de Științele Educației de la Universitatea „Cuza” din Iași / Acesta susține păstrarea specializării de învățător în liceele pedagogice
Justificarea desființării specializării de învățător de la liceele pedagogice, oferită de secretarul de stat Sorin Ion: România este, cu siguranță, singura țară din Uniunea Europeană care formează învățători doar cu studii medii
Paralelă între „Lecția despre cub” a lui Nichita Stănescu și desființarea specializării de învățător de la liceele pedagogice, făcută de președintele Asociației liceelor de profil, Mircea Bertea
Peste 20 de mii de semnături în 5 zile pentru petiția prin care zeci de licee pedagogice cer Ministerului Educației, Parlamentului și Președintelui să nu desființeze specializarea de învățător de la aceste școli
Liceele pedagogice nu vor mai putea forma învățători pentru prima dată de la înființarea acestora, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar – surse

14 comments
  1. Liceele Pedagogice din Romania, contrar argumentelor dlui Ciolan, sunt printre putinele licee ( si compar inclusiv cu facultati) la finalul carora absolventa era stapana pe ceea ce are de facut la clasa cu elevii ( stia atat pedagogie, psihologie, didactica diferitelor obiecte de studii si avea si cultura generala). Acum ,din pacate, un absolvent de studii superioare de tip Pedagogia Invatamant Primar si Prescolar nu stie sa faca un plan de lectie, nu stie tehnici de management al clasei, nu stie nimic despre particularitatile psihologice ale copiilor.
    Liceele Pedagogice ofera cea mai completa si de durata pregatire practica pentru meseria de educator/ invatator, spre deosebire de Facultatile care “pretind” ca formeaza pentru aceeasi meserie, cu doar cateva ore de practica pe semestru. Un Liceu Pedagogic presupune cateva ore de practica pe saptamana, saptamana dupa saptamana.

    Intre 2018-2020 am parcurs Masterul de Management al Educatiei in cadrul FPSE ( intorcandu-ma pe bancile acestei facultati dupa 20 de ani, dupa ce absolvisem Facultatea de Psihologie) si am fost socata ca la un Master care in ” teorie” si “hartie” formeaza directorii din Invatamantul Preuniversitar se predau inca ” teorii” depasite de managent din era industrializarii, ca niciun profesor nu era ” leader” prin ceea ce zicea si facea cu studentii, iar colegele de an veneau doar sa bifeze prezenta si sa copieze lucrarile altor colege ca sa ia examenul. Despre asta ar trebui sa se ingrijoreze Dl. Ciolan si Asociatia pe care o reprezinta- despre calitatea care lasa de dorit a diferitelor module de Master ( care in teorie ar trebui sa ofere baza practica si teoretica a unei specializari in Stiintele Educatiei sau Psihologie).

    Calitatea precara a educatiei pe care copiii o primesc nu este cauzata de absolventele de Liceu Pedagogic ci de decaderea calitatii invatamentului universitar care inca mai preda teorii dinainte de anii 2000 si care nu se bazeaza pe cercetari stiintifice de data recenta. Mai grav este ca sunt profesori universitari care predau discipline pe care nu le-au practicat niciodata, tinand cursuri doar pe baza a mai multor carti vechi citite in acel domeniu. Cand mi-am tinut lucrarea de dezertatie i-am invatat eu pe domnii/ doamnele profesoare despre sisteme de management de tip Self Managed Organisation – Holacracy…caci pentru dumnealor teoriile de management s-au oprit la Planificare-Organizare- Comanda- Control😰.

    Problema este ca dorim sa creem catedre si dicipline pentru alti profesori “universitari” ca sa aiba si ei o paine de mancat si functii de ocupat si de aceea dorim sa desfiintam ceea ce ne incurca: Liceele Pedagogice ( caci ele ne arata ca se pot forma educatori / invatatori competenti doar cu studii medii, si nu este neaparat nevoie de studii universitare)

    1. Interesele privind orele și posturile sunt mai mari in liceele pedagogice decât in universități care au acces mai ușor la proiecte europene. Viziunea interdisciplinara este predominanta in mediul universitar și aproape nula in licee. Numai in universități se poate preda eficient limba engleză și sunt resurse pentru formarea unor deprinderi digitale. România este singura țara din UE unde absolvenții de liceu devin profesori ceea ce reduce considerabil statutul personalului didactic.

  2. Lasati liceele pedagogice să-și facă treaba așa cum și-o fac de aproape 200 de ani, in mod neîntrerupt! Apoi, vedeți mai bine de plagiatele și modul în care s-au recrutat universitarii în științe educație pe la toate facultățile de profil din țară, îndeosebi cele cu moț din București, Cluj și Iași! Verificati și lucrările de licență, disertație și doctorat date de aceste facilități, căci și trebușoara asta intra serios în sfera dreptului penal! Doar nu credeți că miile de habarniști (care sunt acum titulare la diferite catedre din învățământul preuniversitar), care au obținut modulul pedagogic pe la aceste facultati, au învățat vreodată ceva pe la aceste fabrici de diplome! Testati competentele universitarilor și absolvenților acestor facultati prin examene televizate (cum e la bacalaureat) și o să vă cruciți! Daca nu mă credeți vedeți că acești specialiști de carton eliberează certificate pentru toți nebunii pe care-i întâlniți zilnic in trafic!

  3. In acea recomandare se spune ca studiile superioare “pot oferi” o paletă mai largă…, nu că sunt obligatorii studiile universitare. Majoritatea învățătorilor absolvenți de licee pedagogice își continuă studiile și în învățământul superior. Practica pedagogică ce se face în liceele pedagogice nu o pot face universitățile dovadă fiind numărul de ore alocat pentru practica pedagogică la toate disciplinele.

  4. Foarte bună decizia. Examen de titularizare din psihopedagogie și metodologică salvează bieții elevi de primară ,de incultura copiilor de 18 ani care doresc să predea in școli. Nu au cultura generală,de aceea rata analfabetismului funcțional.este de 43%. Preocupările tinerilor din ziua de azi nu sunt comparative cu cele de acum 100 de ani ,când cititul era o îndeletnicire ce molipsea orice semianalfabet.

    1. Un absolvent de liceu pedagogic are cunoștință suficiente pentru a preda la ciclul primar. Fiind absolvent de învățământ superior nu este o garanție că deții un “bagaj” de cunoștințe suficient pentru a preda. Practica pedagogică și cunoștințele metodice ce se fac în facultăți tind spre 0. Un bun teoretician în științele educației nu este întotdeauna și un bun practician.

  5. În aroganța lui, dl Ciolan nici măcar nu s-a sinchisit să studieze planurile cadru și curriculum-ul diferențiat specific specializării ÎNVĂȚĂTOR-EDUCATOARE. Dacă ar fi facut-o, ar fi văzut că elevii de la această specializare studiază la un nivel aprofundat disciplinele din aria științelor educației!
    Vă temeți de liceele pedagogice, domnule Ciolan? Oare are legătură cu discursul dumneavoastră lipsit de consistență în fața studenților? Cu apa de ploaie pe care ne-ați livrat-o la curs, fără relevanță practică?
    Păi dacă nu aș fi făcut liceu pedagogic, as fi fost pierdută la titularizare doar cu “formarea” de la minunata facultate.
    Învățați să vă câștigați studenții prin formare temeinică și seriozitate, nu prin constrângere! Nu limitați opțiunile elevilor, doar pentru orgoliul universitar!
    Cine a parcurs ambele etape, și liceu pedagogic, și facultate la Științele educației, știe ce vorbesc!

  6. “Corect ! ” Liceele pedagogice “trebuie” desființate, În caz contrar, fabricile de diplome, rămân cu mai putini clienți. Oricine asistă la o oră la clasă a unui absolvent de pedagogic, chiar vede pedagogie și metodica. La absolvenții de ” Științele educației “, abia se observă psiho-pedagogia și metodica. Sunt director de școală de mai bine de 20 de ani și știu ce spun.Ăsta e scopul…alimentarea fabricilor de diplome…sub pretextul studiilor superioare….

  7. Este poziția membrilor Consiliului director al ARCE, nu a tuturor membrilor ARCE.
    Specializarea ‘învățător – educator’ trebuie menținută.

  8. >>o “recomandare” a Comisiei Europene
    Inteleg ca aceste doamne si acesti domni nu au cap sa gandeasca si sa produca 3 argumente solide. Care studii? Care recomandare? A facut vreunul dintre ei macar un studiu aici in Romania? Sau se iau dupa studii facute in alte tari?

    Acest ARCE a produs un comunicat cu 315 cuvinte fara sa spuna ceva interesant. Nu se duc ei mai bine sa ajute la stransul recoltei pe camp?

  9. Aceiași profesori de la Universitatea din București au mai desființat liceele pedagogie prin 2003-2004 și s-a revenit la această decizie deoarece . Acum încearcă iar, deși articolul precizează foarte bine că nu există o recomandare europeană ad-litteram în acest sens și ei nu precizează clar în comunicat: trebuie desființată specializarea învățător-educator. Totul e ”pe surse”!? Dacă ei vor să înființeze la facultate o nouă specializare- Profesor pentru educație timpurie, de ce la această specializare se poate păstra formarea prin liceu pedagogic- Educator puericultor, dar la învățători și educatoare, nu?

    1. Domnul..cum se numește… si care susține și impune..studii superioare…pentru absolvenții liceului pedagogic …mi se pare un POLITRUC PROSTALU…vizaavi de toți DOCTORANZII ….CU DIPLOME DUPA ANII 90

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cutia-resursă pentru profesori și elevi, ghiduri de activități și o “hartă” de ajutor pentru cadrele didactice ca să creeze competențele specifice prin educația de mediu, elemente-cheie în proiectul „Verde pentru Generația Alpha” (P)

Schimbările climatice sunt deja vizibile în viața de zi cu zi și contracararea efectelor acestora nu mai poate fi o discuție despre viitor. Pentru că este impetuos necesar să se…
Vezi articolul

Studenții, despre bugetul educației: PSD și ALDE și-au încălcat promisiunile din campania electorală și au alocat “fonduri insuficiente” pentru căminele studențești

Studenții avertizează PSD și ALDE că au alocat “fonduri insuficiente” pentru căminele studențești, “în comparație cu promisiunile realizate în campania electorală” de către “cele două partide care exercită actul de…
Vezi articolul

INTERVIU Alexandra Ghiță, antreprenor: Uleiul de măsline are un potențial gastronomic infinit, ar trebui să fie o chestiune de sănătate publică / Uleiul de măsline pentru copii poate fi introdus de la 6 luni / Ghid pentru părinți: cum aleg un ulei de măsline bun (P)

Alimentația sănătoasă trebuie educată, iar asta se poate face cel mai bine încă din copilărie. Alexandra Ghiță, antreprenoare și profesionist în alimentație, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că „uleiul de…
Vezi articolul