Absolut toți angajații din sectorul public, inclusiv profesorii, plus toți șomerii și toți tinerii care nici nu muncesc, nici nu merg la școală vor avea competențe digitale de bază în 2030, promite planul guvernamental de acțiune numit „Deceniul digital” în România / Ținta: 6,71 milioane de români să dețină asemenea competențe

100% dintre angajații care vor lucra în sectorul public în 2030, absolut toți șomerii, precum și 100% dintre tinerii care nici nu muncesc, nici nu merg la școală (NEET) vor deține cel puțin competențe digitale de bază până în 2030. Așa spune un proiect de „Plan național de acțiune privind deceniul digital pentru România”, pus în transparență săptămâna trecută, document care nu descrie nicio măsură nouă, ci diverse planuri adoptate deja și unele idei generice, pentru a crește nivelul competențelor digitale de bază, competențe care, în țară, sunt situate mult în urma mediei europene.

50% dintre cetățenii români cu vârste între 16 și 74 de ani – sau 6,71 milioane de persoane – trebuie, conform obiectivelor de țară, să aibă competențe digitale de bază în 2030. Ținta este mult peste nivelul actual, care plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor europene. Dacă, potrivit celor mai recente date Eurostat, 55% dintre cetățenii UE cu vârste între 16-74 de ani au în prezent competențe digitale generale de bază, în România nivelul este de doar 28%.

Situația este semnalată, ca punct de plecare pentru întărirea competențelor digitale, și în proiectul Planului de acțiune „Deceniul digital”, pus în consultare de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României:

• „În prezent, doar 28 % dintre cetățenii români dețin competențe digitale de bază, cu 22% sub obiectivul României de 50 %, stabilit pentru anul 2030. Pe baza evoluției istorice a scorului DESI începând din 2016, se preconizează că, până în 2030, ponderea cetățenilor români cu competențe digitale de bază va ajunge la 38 % (o rată de creștere de 1 % pe an). Pentru a atinge obiectivul asumat de 50 %, este necesară o rată medie anuală de creștere de 3,1 puncte procentuale. Acest lucru implică punerea în aplicare a unor măsuri sistematice de politică în anii următori pentru a ajunge la cea mai mare parte a populației și pentru a elimina lacunele existente în ceea ce privește competențele digitale de bază.”

Documentul listează o serie de „provocări în calea transformării digitale”, inclusiv în ceea ce privește Educația. În acest domeniu, principalul element consemnat este cel al abandonului școlar, în privința căruia România se află pe ultimul loc în UE. Proiectul de plan de acțiune notează atât problemele legate de acest subiect în învățământul preuniversitar, cât și scăderea numărului de studenți și observă că „există o nealiniere perceptibilă între sistemul educațional și cerințele de competențe de pe piața forței de muncă. Toate aceste aspecte sunt amplificate de o subfinanțare a sectorului educației”. Dar nu este menționată nicio măsură specială pe această temă care să fie aplicată de acum încolo, în cadrul celor listate ca parte a planului de acțiune. E menționată, contextual, doar existența Programului național de reducere a abandonului școlar și a unor programe dedicate cadrelor didactice, precum PROF sau CRED.

Cum vor autorii documentului să grăbească ritmul de formare a acestor competențe?

• Pe de o parte, ei se bazează pe scăderea demografică a României, care să ajute la atingerea unei ponderi mai mari a populației care deține competențe digitale. Proiectul estimează că populația de 16-74 de ani va scădea de la 14,27 milioane de persoane în prezent la 13,44 milioane în 2030. 
• Pe de altă parte, ei promit că o serie de categorii de persoane vor atinge pragul de 100% deținători de competențe digitale, inclusiv prin programe de formare. Printre aceste categorii – tinerii (cu vârste de până la 29 de ani) care nu sunt nici în școală, nici angajați, nici nu urmează programe de formare.

Metodele de a atinge aceste creșteri: procese care sunt deja în desfășurare, precum „procesul amplu de transformare digitală” din administrația publică, programe declanșate deja, prin PNRR, sau planuri de ocupare existente deja – detalii mai jos.

La acestea, proiectul de plan de acțiune adaugă, în termeni vagi: 

• „Toți NEET și șomerii vor fi sprijiniți prin măsuri suplimentare  (în completarea celor incluse în planul de acțiune) pentru a-și crește rata de ocupare a forței de muncă, ceea ce va necesita, de asemenea, dezvoltarea competențelor lor digitale pentru a se adapta la nevoile pieței forței de muncă”

În ceea ce privește mecanismul de creștere a ponderii populației ce deține competențe digitale de bază, aceasta este descrisă diferențiat pe diverse categorii de persoane, fiecare cu ținte specifice:

• 100% – pentru populația de 9-15 ani care va intra în grupul țintă până în 2030
• 100% dintre angajați din sectorul public
• 100% dintre șomeri
• 100% din populația care urmează programe de educație
• 100% dintre NEET (tineri care nu sunt angajați, în educație sau în programe de formare)
• 40% dintre angajații în sectorul privat
• 40% dintre persoanele cu activități independente 
• 15% dintre angajații în agricultură

Prin aceste creșteri, pragul general de 50% nu este depășit, ci doar atins tangențial: ponderea țintă a populației cu astfel de competențe în 2030 ar urma să fie de 49,9%

Măsuri care să contribuie la obiectivele de întărire a competențelor digitale 

Proiectul de plan de acțiune sugerează că ținta de 100% angajați cu competențe digitale de bază în sectorul public este ca și atinsă: „Toți angajații care lucrează în prezent în sectorul public vor dobândi competențe digitale de bază, deoarece întreaga administrație publică trece prin procesul amplu de transformare digitală”.

Și pentru aceștia, și pentru celelalte categorii – elevi, studenți, NEET, angajați din sectorul privat – există cursuri de formare și măsuri similare care „vor sprijini în mod direct formarea” a 1,3 milioane de persoane. Pe lângă aceste măsuri, descrise în planul de acțiune, se menționează, fără detalii, „măsuri suplimentare” pentru tinerii NEET și șomeri, pentru a crește rata de ocupare a forței de muncă.

Planul de acțiune menționează 16 măsuri în ceea ce privește „Competențele digitale”, atât dedicate educației și formării, cât și cele legate de sistemul de e-sănătate, de digitalizare în domeniile muncii și protecției sociale etc.

Niciuna dintre măsurile incluse în planul de acțiune nu este măsură nouă – acestea fac parte fie din investițiile prin PNRR, fie din Programul pentru educație și ocuparea forței de muncă 2021-2027.

Prevederile privind șomerii și tinerii NEET se bazează pe acest din urmă Program. Astfel, ținta de 100% tineri NEET care vor avea cel puțin competențe digitale de bază ar urma să fie atinsă, între altele, prin:

• Dezvoltarea unei „rețele de tineret pentru a oferi servicii personalizate de înaltă calitate tinerilor, în special celor din categoria NEET”
• „formarea, formarea competențelor cheie și dezvoltarea competențelor transversale vor fi asigurate prin pachete integrate de măsuri active personalizate (inclusiv pentru categoria NEET)”
• „activarea potențialului antreprenorial al tinerilor, oferindu-le sprijin pentru a-și începe propria afacere”

E menționat, în acest sens, un buget de 196 milioane de euro prin programul operațional al UE „Educație și ocuparea forței de muncă” 2021-2027. Impactul preconizat:

• 304.396 copii și tineri care beneficiază de sprijin până la sfârșitul anului 2029
• „un total de 5990 de locuri de muncă nou create până la sfârșitul anului 2029”

Ce spune proiectul despre „Școala online”

Printre măsurile descrise în proiect sunt și cele dedicate educației, prin PNRR: formarea de competențe digitale pentru cadre didactice, resurse digitale pentru școli, digitalizarea universităților.

Iar o măsură dedicată „Școlii online”, prin „dezvoltarea platformei și crearea de conținut”, vorbește despre investițiile prin PNRR în „laboratoare științifice și tehnologice”, dar și despre „o platformă pentru manuale digitale și lecții video interactive”. Un alt obiectiv al aceleiași măsuri menționează „resurse educaționale incluzive pentru studenții cu dizabilități, studenții spitalizați și alții care se confruntă cu cerințe educaționale speciale. Aceste resurse vor fi accesibile studenților de la diferite niveluri de competență și vor consta în manuale digitale, materiale interactive, lecții digitale, cursuri opționale inovatoare, aplicații multi-touch și jocuri educaționale multiplayer.” Despre această măsură, proiectul Planului de acțiune menționează că va fi pusă în aplicare „până în primul trimestru al anului 2025”.

• Amintim că o Bibliotecă școlară virtuală era prevăzută încă din vechea lege a educației, din 2011, dar încă nu a fost pusă oficial în folosință, deși o versiune preliminară a apărut în vara anului trecut.

Proiectul de plan de acțiune privind Deceniul Digital este pus în consultare publică pe site-ul MCID până în data de 18 aprilie 2024.

Citește și:

România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ

Recomandări europene în educație: statele UE să adopte strategii pentru competențe digitale, cu susținerea întregii administrații publice, pentru fiecare nivel de învățământ, de la școala primară la formarea continuă