Abandonul școlar, efectele de durată ale închiderii școlilor în ultimul an și jumătate și folosirea banilor publici în educație sunt câteva dintre principalele probleme asupra cărora țările trebuie să-și concentreze atenția, în și după pandemie, arată Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa într-un nou raport. Analiza publicată săptămâna aceasta, “Education at a Glance 2021”, analizează date colectate în 2019 și 2020 în țările membre și partenere, cele mai multe dintre ele țări dezvoltate, pentru a da o măsură a problemelor care, în alte state, inclusiv România se simt, după caz, mult mai puternic.
Combaterea abandonului școlar
Prima dintre problemele majore identificate în raportul OECD, pe o temă unde România stă considerabil mai prost, este cea a abandonului școlar. Raportul arată că absolvirea liceului rămâne nivelul educațional de bază așteptat din partea tinerilor, pentru a contribui efectiv la viața societății. Cu toate acestea, arată analiza, unul din cinci adulți, în medie la nivelul organizației, nu a finalizat liceul și în multe țări un număr semnificativ de copii părăsesc timpuriu școala. În 2019, cel puțin 10% dintre tinerii cu vârstă școlară nu mergeau la școală în circa un sfert dintre țările OECD.
Potrivit raportului, statutul socio-economic are un impact considerabil mai mare asupra nivelului de alfabetizare, în cazul elevilor de 15 ani, decât sexul sau țara de proveniență. Acest statut socio-economic tinde să influențeze parcursul educațional al elevilor, elevii ai căror părinți nu au studii superioare fiind mult mai probabil tentați să urmeze programe liceale vocaționale, în locul celor generale.
Fără studii liceale, arată raportul, se înmulțesc dezavantajele pe piața muncii: în 2020, rata șomajului în rândul tinerilor care nu au terminat liceul a fost aproape de două ori mai mare decât cei cu liceul sau studii superioare.
Închiderea școlilor – mai lungă pentru ciclurile mai mari de școală
Dacă riscul de abandon școlar crește pe măsură ce elevii cresc în vârstă, măsurile din pandemie au urmat aceeași tendință: liceele au fost închise cel mai mult timp, în medie, la nivelul OECD:
Astfel, potrivit raportului citat, între ianuarie 2020 și mai 2021, unitățile de învățământ preșcolar au fost închise complet 55 de zile, școlile primare – 78 de zile, unitățile de învățământ gimnazial – 92 de zile, iar la liceu și învățământ superior, închiderile au durat peste 100 de zile. Într-un sfert dintre țările membre OECD, liceele au fost închise timp de peste 150 de zile.
- Conform datelor UNESCO/UNICEF, în perioada martie 2020 – februarie 2021, în România, dintr-un total de 157 de zile școlare, școlile au fost închise 108 zile și parțial închise 49 de zile.
Creșterea sprijinului financiar e necesară, dar trebuie atent administrată
Raportul amintește, în context, că trecerea la învățarea la distanță a fost dificilă mai ales pentru copiii din medii dezavantajate, cei care nu au putut accesa materiale de învățare sau nu au avut un mediu care să-i susțină pentru învățarea acasă.
OECD arată că sprijinul financiar, mai ales cel care folosește criterii legate de echitate, poate facilita accesul la educație pentru familiile dezavantajate, iar în țările membre ale organizației finanțarea publică pentru educație a crescut în anii ce au precedat pandemia (10% între 2012-1018), chit că mai încet decât nivelul general al cheltuielilor guvernamentale (12%).
OECD mai notează, într-un articol de prezentare a raportului, că, în răspuns la criza Covid-19, două treimi dintre țările membre și partenere au crescut fondurile pentru educație în 2020 și chiar mai multe au făcut acest lucru în 2021.
- În România, bugetul alocat educației, și așa mic, urmează de mulți ani o tendință generală de stagnare/scădere.
OECD scrie, însă, că această creștere a cheltuielilor cu educația nu a dus automat la rezultate educaționale mai bune, în trecut, țările trebuind să decidă cum să aloce banii pe care îi au la dispoziție pentru un impact mai puternic, prin acțiuni precum direcționarea lor către elevii cu pierderi de învățare mai mari. Folosirea investițiilor pentru educație digitală din timpul pandemiei ar putea fi de asemenea de mare folos, arată organizația.
- În România, investițiile de anul trecut s-au oprit în cea mai mare parte anul acesta, când ministerul a pus accentul pe nevoia de învățare față în față și pe neajunsurile învățării la distanță, pentru ameliorarea căreia nu au fost luate măsuri semnificative.
Alte constatări-cheie ale evaluării anuale OECD, pe baza situației din țările membre:
- Posibilitatea de a nu obține o calificare de sfârșit de liceu este mai ridicată în cazul băieților decât în cel al fetelor. Băieții reprezintă, în medie, 60% dintre cei care repetă anul/anii în liceu și este mult mai probabil ca ei să urmeze un program de învățământ vocațional.
- Este mult mai probabil ca băieții să intre și să finalizeze programe de învățământ superior (în 2019, femeile au reprezentat 55% dintre persoanele admise în astfel de programe, în medie OECD).
- Se menține tendința ca bărbații să devină profesori – și să păstreze această meserie – într-o măsură mai mică decât femeile. Între 2005 și 2019, diferențele s-au mărit în ciclurile de învățământ primar și secundar și s-au diminuat în învățământul terțiar. În 2019, mai puțin de 5% dintre educatori (la nivel OECD) erau bărbați. Proporția creștea în învățământul primar (18%), liceu (40%), ajungându-se ca la nivelul învățământului superior bărbații să depășească ușor, în medie, 50% dintre cadrele didactice.
Raportul OECD poate fi consultat integral aici.
Informații suplimentare:
32 de țări sunt membre OCDE. Celor 20 de state care au fondat organizaţia în 1961, printre care s-au numărat Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi SUA, li s-au alăturat începând cu anul 1964 alţi 10 parteneri, printre care Australia, Japonia sau ţările din Grupul de la Visegrad, ultima ţară din grup admisă fiind Republica Slovacă, în decembrie 2000. În 2010 s-au finalizat negocierile de aderare a patru state din cadrul grupului de ţări invitate la aderare, şi anume Chile, Slovenia, Estonia şi Israel, ultimele două fiind invitate să adere în cadrul reuniunii ministeriale a Consiliului OCDE/MCM 2010 de la Paris (27-28 mai 2010), în prezent aşteptându-se finalizarea procedurilor legislative interne de aderare.
În prezent, statele membre ale Organizaţiei deţin împreună peste 70% din producţia şi comerţul mondial cu bunuri şi servicii şi peste 90% din volumul investiţiilor străine directe la nivel mondial, fapt pentru care Organizaţia a fost numită «clubul ţărilor bogate», potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Foto © Gunold | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil. Pentru școli, elevi și studenți Dreamstime.com oferă 50% reducere la toate planurile, până la sfârșitul lunii septembrie.