Ministerul Educației abandonează realizarea obligatorie a unei platforme de calcul pentru costul standard per elev, prin proiectul Regulamentului de organizarea al Unității pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (UFIP), pus în dezbatere publică. “Realizarea unei platforme informatice pentru generarea /colectarea/ gestionarea datelor specifice finanțării învățământului preuniversitar” nu mai este obligatorie ca până acum, potrivit documentului. După 3 ani în care prevederea de a realiza această platformă nu s-a concretizat, în proiectul de ordin se propune înlocuirea sintagmei “realizează platforma” cu “poate realiza platforma”. Anul trecut, un membru al Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Iulian Cristache, spunea cum se stabilește de fapt acest cost standard: “Am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim“.
- Costul standard per elev este stabilit pe baza unor date furnizate prin Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România, date care ar fi trebuit să se regăsească în această platformă.
După 3 ani și jumătate în care Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar trebuia să realizeze o platformă informatică prin care să stabilească costul standard per elev, Ministerul Educației lasă doar ca opțiune să realizeze această platformă. Sintagma realizează “platforma” a fost înlocuită cu “poate realiza platforma”, în proiectul de ordin de ministru pus în dezbatere publică.
Costul standard per elev se stabilește pe baza unor date furnizate prin Sistemul Informatic
Integrat al Învăţământului din România. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar este cel care determină costul după analiza datelor. Platforma informatică ar fi urmat să strângă toate aceste date.
Aplicația nu ar fi fost utilă, reiese dintr-o declarație de anul trecut a unui membru al Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, (organism ce determină costul standard per elev), Iulian Cristache, președinte al Federației Asociației de părinți. El spunea că deși, potrivit regulilor în vigoare, procedura ar trebui să fie de la specialiști către buget, în practică, lucrurile se fac invers: dinspre buget către specialiști.
În august 2022, Iulian Cristache explica mecanismul prin care se stabilește costul standard:
„Să nu-mi spună mie cineva, (…) că vom avea libertatea de la Guvern, ca la CNFIS, să gândim costul standard așa cum vrem noi. (…) Am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim: matematică simplă – ai acest spațiu financiar, ai atâția elevi, aplică împărțirea, regula de trei simplă și gata, acela este costul standard”.
Ca și până acum, se propune “ca formula de finanţare, care se aprobă prin ordin al ministrului educației, să se ia în considerare costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, numărul de antepreșcolari /preşcolari/elevi din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de diferențiere și de corecţie dependenţi de: nivel/filieră/profil, densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, limba de predare şi alţi factori”, spunea Iulian Cristache anul trecut.
În legea Educației în continuare se precizează totuși că “finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează antepreșcolarul/preșcolarul/elevul“, conform căruia alocația bugetară aferentă unui beneficiar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață“.
De-a lungul anilor, mai multe asociații au criticat modul în care se stabilește costul standar per elev.
Costul standard per elev e stabilit în funcție de numărul de elevi înscriși – cazul elevului care a primit diplomă de absolvire deși nici nu știa că e înscris la școală
Costul standard per elev este calculat în funcție de numărul elevilor înscriși în anul școlar, nu în funcție de elevii care vin efectiv la ore. Au fost cazuri de-a lungul anilor în care școlile aveau în evidențe elevi care abandonaseră școala dar figurau pe hârtie.
Este și cazul elevului fantomă din Gorj, despre care a scris Edupedu.ro în 2020.
A absolvit clasa a X-a fără să fi trecut un minut la școală. A vrut să se înscrie la liceu în 2019 dar nu a terminat de completat dosarul. Apoi, un an mai târziu a fost sunat de diriginta clasei din care el ar fi făcut parte, deși omul, Gheorghe Cernotoiu, nu a mers la școală niciodată.
„Eu am făcut o cerere acum un an și ceva, dar nu am dus-o până la capăt, dosarul era incomplet. Eu nu am cum să fiu în clasa a XI-a. Mai mult decât atât, eu trebuia să fiu în clasa a X-a, lipsește un an de studiu,” a spus Gheorghe Cernotoiu. Profesoara i-a spus apoi că a promovat clasa a X-a.
Gheorghe Cernățoiu își explica situația prin faptul că școlile au nevoie de un număr mare de elevi. “Luați în calcul ce vă spun acum, iar eu am proprietatea cuvintelor: în cataloagele din anul acesta, cât și din anii trecuți, sunt oameni care nu au călcat un minut în România pe parcursul unui an”, spunea bărbatul.
Ce este Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP)
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) cuprinde reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
Costul standard per elev se stabilește pe baza unor date furnizate prin Sistemul Informatic
Integrat al Învăţământului din România, care ar fi trebuit să fie introduse în platformă.
Potrivit proiectului, la art. 6. – “CNFIP, prin metode specifice, în baza datelor furnizate prin Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România şi de către direcţiile de specialitate din cadrul ministerului, analizează anual necesităţile de finanţare a învăţământului preuniversitar, conform obiectivelor strategiei naţionale de dezvoltare a învăţământului preuniversitar şi propune ME strategii/politici privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, atât în ceea ce priveşte finanţarea de bază, cât şi cea complementară şi specială”.
Art. 7 – “CNFIP, prin UFIP, împreună cu direcţiile de specialitate din ME, monitorizează
activitatea de finanţare pe baza costurilor standard per antepreșcolar/preșcolar/elev a
unităţilor de învăţământ preuniversitar şi propune măsuri de asigurare a finanţării
pentru unităţile de învăţământ aflate în dificultate, prin rectificări bugetare”.
Modificare în atribuțiile CNFIP
CNFIP va avea printre atribuții și propunerea cuantumului minimal burselor elevilor, potrivit proiectului privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, pus în dezbatere publică. Această prevedere este trecută și în noua lege a educației, nr. 198/2023, la articolul 108.
Până în prezent cuantumul minim al burselor era stabilit prin ordin de ministru, iar CNFIP nu avea în atribuții propunerea cuantumului minim al burselor. Prin excepție, în acest an, cuantumul minim al burselor apare în noua lege a Educației.
Pentru că această valoare minimă era dată prin ordin de ministru nu se cunoștea modalitatea prin care era stabilită. Aceasta ar urma să fie prevăzută printr-o metodologie.
Față de Regulamentul care este încă în vigoare, Consiliul nu mai are două atribuții:
“Identificarea modalităților de realizare a unei aplicații informatice gestionate de UFIP, denumită EDUFIN, pentru generarea/colectarea/gestionarea datelor specifice finanțării învățământului preuniversitar și aprobarea Programului anual al activităților de formare a personalului de la nivelul inspectoratelor școlare județene, elaborat de UFIP, cu atribuții în generarea/ colectarea/gestionarea datelor specifice finanțării învățământului preuniversitar”.
În proiectul privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar nu apar modificări alte legate de atribuțiile CNFIP, sau despre funcționare.
Costul standard per elev va fi determinat în continuare de CNFIP.
Cum se calculează costul standard per elev
Costul standard pe elev este folosit pentru a se stabili finanțarea școlilor și este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern.
În acest an, 2023, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 (n. red. cheltuieli cu salarii, sporuri, indemnizații) va fi de 6.834 lei, iar pentru cheltuielile cu bunuri și servicii va ajunge la 570 de lei, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptată în 18 ianuarie 2023.
În realitate, majorarea costului standard per elev are ca efect, majorarea salariilor cadrelor didactice.
Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:
- costul pentru cheltuielile cu salariile și
- costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.
Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:
- finanţarea de bază,
- finanţarea complementară,
- finanţarea suplimentară.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:
- cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
- cheltuieli cu pregătirea profesională;
- cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
- cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Componența Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
Componența CNFIP este aprobată anual prin ordin de ministru. În vigoare este Ordinul de ministru nr. 6082/2022 privind desemnarea membrilor Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, publicat pe 21 octombrie 2022 în Monitorul Oficial care are următoarea componență:
- Marius-Sorin Göndör, Inspectoratul Școlar Județean Arad — președinte;
- Corina Marin, Ministerul Educației — vicepreședinte;
- Mirela-Gabriela Toma, Ministerul Educației — membru;
- Adrian-Marius Bărbulescu, Ministerul Educației — membru;
- Adelaida Glonț, Ministerul Educației — membru;
- Adriana Stoica, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov — membru;
- Marinela Marc, Inspectoratul Școlar Județean Cluj — membru;
- Elena Ignat, Inspectoratul Școlar Județean Alba — membru;
- Ferencz-Salamon Alpár-László, Școala Generală „Jozsef Attila”, Miercurea-Ciuc — membru;
- Alina Meclea, Colegiul Național „I. Maiorescu”, Giurgiu — membru;
- Florica Stoica, Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz „Sfânta Maria”, București — membru;
- Christian-Eneil Comșa, Școala Gimnazială Fridolin, București — membru;
- Simion Hancescu, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ — membru;
- Marius Ovidiu Nistor, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” — membru;
- Luminița Costache, UNICEF — membru;
- Robert-Alexandru Avram, Consiliul Național al Elevilor — membru;
- Iulian Cristache, Federația Asociațiilor de Părinți — membru;
- Alexandru Petrovici, Asociația Orașelor din România — membru;
- Aurel Gabriel Simionescu, Asociația Municipiilor din
România (AMR) — membru; - Sirma Caraman, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) — membru;
- Nicolae Pandea, Asociația Comunelor din România (ACoR) — membru.
Atribuțiile Unității pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (UFIP)
Potrivit noii legi a Educației nr. 198/2023, Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar se organizează, ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației, cu rol de suport tehnic pentru Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, finanțat de la bugetul de stat.
Structura, organizarea și funcționarea Unității pentru finanțarea învățământului preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educației.
În proiectul de ordin pus în dezbatere publică apar două noi atribuții în sarcina UFIP:
o) întocmește lunar situațiile pentru desfășurarea ședinței Comisiei de analiză și
propunere de repartizare a sumelor prevăzute anual în Ordinul ministrului privind repartizarea sumelor pentru finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile
și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente
acestora;
p) asigură secretariatul tehnic și operativ pentru activitatea Comisiei de analiză și
propunere de repartizare a sumelor prevăzute anual în Ordinul ministrului educației
privind repartizarea sumelor pentru finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile,
indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile
aferente acestora;
Potrivit legii educației, obiectivele Unității pentru finanțarea învățământului preuniversitar sunt următoarele:
a) propune politici de finanțare a învățământului preuniversitar și standarde de cost per elev/preșcolar/ antepreșcolar, precum și coeficienți de diferențiere pentru costurile standard per elev/preșcolar/antepreșcolar și coeficienți de corecție pentru învățământul în limbile minorităților naționale, în vederea asigurării standardelor de calitate în învățământul preuniversitar;
b) monitorizează activitatea de finanțare, inclusiv a celei pe baza costurilor standard per elev/preșcolar/antepreșcolar a unităților de învățământ preuniversitar acreditat și propune redistribuirea fondurilor alocate prin bugetul de stat, pentru asigurarea finanțării unităților de învățământ preuniversitar;
c) elaborează rapoarte, metodologii, studii, analize, prognoze și programe de formare privind utilizarea eficientă și transparentă a banilor publici alocați pentru finanțarea de bază a învățământului preuniversitar;
d) prezintă anual Ministerului Educației un raport privind starea finanțării învățământului preuniversitar.
În noua lege a educației prevederile legate de finanțarea costului standar per elev se aplică începând din anul școlar 2024-2025.
Proiectul de ordin privind aprobarea Regulamentului de functionare pentru Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
Informații de context
Pe 18 ianuarie 2023, a fost aprobată Hotărârea de Guvern prin care crește costul standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul în curs de la 6.386 de lei la 6.834 de lei.
Ce spunea purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, atunci: “Guvernul a decis fonduri mai consistente alocate educaţiei. Prin hotărârea aprobată astăzi, costul standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul în curs creşte de la 6.386 lei la 6.834 de lei. Costul se aplică pentru toate cheltuielile cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani, care sunt stabilite prin lege alături de contribuţiile aferente acestora. Majorarea este de 7% în raport cu anul trecut şi are loc în condiţiile creşterii salariilor în sistemul de învăţământ, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 168 din 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare”, spunea Cărbunaru.
„Potrivit HG, pentru anul 2023, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 6.834 lei, iar valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 570 lei“.
În ședința din 13 decembrie, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP), organ consultativ al Ministerului Educației, a determinat noua valoare a costului standard per elev, aceea de 6.834 lei pentru salariile personalului, conform notei de fundamentare.
“La această valoare s-a ajuns prin majorarea cu 7% a coeficientului 1 aferent anului 2022 în valoare de 6.386 lei și reprezintă impactul majorărilor salariale ca urmare a aplicării prevederilor art.I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative”, se arată în nota de fundamentare.
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar a determinat valoarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru coeficientul 1 aferent “cheltuielilor cu pregătirea profesională, cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi cheltuielilor prevăzute la articolul bugetar “bunuri şi servicii”, pentru anul 2023, ca fiind de 570 lei, acesta fiind cu 17,5% mai mult decât anul trecut ținând cont de indicele prețurilor de consum în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021 (sursa www.insse.ro), conform votului exprimat de membrii acestuia în cadrul ședinței din 13 decembrie 2022. De asemenea, în cadrul ședinței CNFIP s-a aprobat introducerea în cadrul Anexelor nr. 1 și 2 a următoarelor niveluri/filiere/profile: învățământ primar integrat, învățământ primar step-by-step, învățământ gimnazial integrat, învățământ liceal integrat, cu precizarea că, standardele de cost, pentru nivelul/filiera/profilul integrat, se aplică numai elevilor cu cerințe educative speciale integrați individual în clasele/grupele unităților de învățământ particular și confesional acreditate și care urmează curriculumul acestora.
Proiect de ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
Citește și:
An de an am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim numărul de elevi, așa se calculează în România costul standard per elev, baza finanțării tuturor școlilor din țară, spune președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, membru în Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
UPDATE Creșterea salariilor din învățământ cu 7%, în medie, prin aprobarea costului standard per elev pentru 2023, decisă miercuri de Guvern. Costul cu utilitățile crește cu 17,5% / Finanțarea grădinițelor și școlilor autorizate înființate de universități prin costul standard, eliminată din proiectul de HG
Ș.L.
Redacția
