„Dacă nu vom construi conținut multimedia, vom avea o digitalizare doar cu numele. A avea niște device-uri, niște unelte, niște echipamente prin care ne vedem așa cum facem noi acum, putem să discutăm, a interacționa la modul real (…), în a experimenta aceste lucruri, este cel mai important”, a declarat Sergiu Arsene, primarul Comunei Bod din județul Brașov, în cadrul conferinței online „ReConstruiește EdUcația”, organizată miercuri, 8 decembrie, de EduPedu.ro și G4Media.
Acesta a explicat ce trebuie făcut în momentul în care elevii se întorc la școală și cum poate fi dezvoltată partea digitală: „Ce facem cu acea tabletă, acel laptop? Dacă am luat-o, când ne întoarcem în clasă și nu mai facem online, cum o folosim? Avem o tablă inteligentă, avem un display inteligent, avem conținut, softuri educaționale, sunt profesorii pregătiți să folosească acele softuri sau, mă scuzați, nu știu de unde să pornească calculatorul? Nu cred că suntem chiar acolo, dar nu știu să interacționeze. Este nevoie să pregătim profesorii pe de o parte, să avem o resursă umană calificată. Pe de altă parte, să îndrăznim noi ca primari să gândim proiecte educaționale în care să avem această competență, în care să introducem digitalul”.
O problemă identificată de Sergiu Arsene se referă la depopularea anumitor zone de lângă orașele mari: „Zonele orașelor mari, că vorbim de Brașov, de Cluj, de București, centre urbane care s-au dezvoltat în ultimii ani, ce se întâmplă, avem o migrație în care, că discutăm de școli sau de orice altceva, aglomerăm școlile din municipiile reședință de județ și se depopulează școlile din zona aceasta la 5-10 km, nu este ok. Pe lângă faptul că noi creăm trafic, creăm poluare, probleme de mediu”.
Intervenția completă, Sergiu Arsene:
„Comunitatea locală, primăriile, consiliile locale cred că trebuie – dacă nu facem această legătură între inspectorat, primărie, minister vom rămâne la nivelul la care din nou discutăm de ani de zile că planificăm, facem strategii, urmează să…, calificăm, iar timpul trece peste noi și atunci nu reușim să răspundem prompt unor provocări. Spunea doamna secretar de stat de problemele pe care le întâmpină, pe bună dreptate, atunci când are nevoie să aloce la nivelul rapid o resursă umană policalificată, astfel încât lucrurile să se întâmple într-o dinamică și să nu rămânem cu salariile pentru anumite activități neplătite.
A explicat foarte clar că reglementările juridice, așa cum avem și noi, impun anumiți pași, însă tot noi ca și autorități, că suntem locali, că discutăm de Guvern, de Parlament, ordonanțe de urgență, ordine de ministru, tot noi le facem. Tot noi le putem îmbunătăți, modifica, astfel încât să grăbim aceste lucruri. Și acum, bazându-mă pe ceea ce am spus, mă întorc la realitatea proiectelor de investiții din ziua de astăzi și vă dau un exemplu foarte actual, este pe toate site-urile de știri: noi de 14 ani, din 2007 de când am intrat în Uniunea Europeană, avem sau am trecut prin două programe operaționale 2007-2013, 2014-2020 cu aceste prelungiri – că discutăm despre POIM (Programul Operational Infrastructura Mare), POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă), POCU, POR (Programul Operațional Regional), PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală).
Gândiți-vă că noi am primit astăzi, deși trebuie să avem această experiență în care n-am absorbit toți anii, noi avem astăzi banii în cont de la PNRR și nu avem norme și ghiduri să-i cheltuim, în condițiile în care PNRR știm de un an de zile de când Comisia, Parlamentul European au spus că vor aloca bani și așa mai departe, știam că avem un termen limită și dacă nu mă înșel este 2026 ca să putem să decontăm, nu să facturam, nu să realizăm, să decontăm ultima factură în trimestrul patru 2026, noi trebuia să fim astăzi la ora la care vorbim cu motoarele turate la maxim în blocstart cu proiecte, exact ce vrem și să ne apucăm să facem acele lucruri. Că discutăm de calificarea resurselor umane, că discutăm de reabilitări, construiri de școli, campusuri și așa mai departe. Toate trebuiau să fie într-un grad de maturitate destul de înaintat și acum doar să știm: aceștia spun specialiștii, acestea sunt echipele de suport, acesta este fluxul pe care trebuie să îl parcurgem și trebuie să dăm drumul la treabă.
Eu personal, astăzi, care am parcurs și am fost foarte atent pe fiecare versiune a PNRR-ului, dacă avem proiecte spunem noi pregătite, au maturitatea pentru a ne califica pe proiecția generală a PNRR-ului, nu știm ce putem face. Este trist și vom ajunge în situația și din păcate, repetăm istoria, în care cheltuim pe ultimii 2-3 ani în cel mai fericit caz, încercăm să cheltuim o sumă cât mai mare din bani „hai repede, repede, pe repede înainte”. Nu cred că mai este permis așa ceva în 2021 decembrie, după atâția ani de programe operaționale, oameni implicați.
În acest sens, să nu uităm că PNRR-ul nu sunt doar niște bani pe care îi putem cheltui așa cum vrem noi sau cum credem noi că este bine. Avem niște reguli foarte clare: că discutăm despre digitalizare, un procent pe care trebuie să-l prindem în toate proiectele pe care le facem, că vorbim de zona aceasta de green, de la combustibil până la orice componentă de energie regenerabilă pe care trebuie să le prindem, în orice vom deconta prin PNRR. Și avem legislație care poate merită îmbunătățită, ca să nu spun precară. Iarăși o să facem ce? Ce-am făcut acum un an. Acum un an (…) era atunci în vogă să cumpărăm tablete, smartphone-uri și laptop-uri pentru copii, că n-au cu ce să stea acasă ca să vadă [orele online]. Spuneam atunci tot la invitația dumneavoastră că dacă nu vom construi conținut multimedia, vom avea o digitalizare doar cu numele. A avea niște device-uri, niște unelte, niște echipamente prin care ne vedem așa cum facem noi acum, putem să discutăm, a interacționa la modul real (…), în a experimenta aceste lucruri, este cel mai important.
Doi, ce facem cu acea tabletă, acel laptop? Dacă am luat-o, când ne întoarcem la clasă și nu mai facem online, cum o folosim? Avem o tabla inteligentă, avem un display inteligent, avem conținut, softuri educaționale, sunt profesorii pregătiți să folosească acele softuri sau, mă scuzați, nu știu de unde să pornească calculatorul? Nu cred că suntem chiar acolo, dar nu știu să interacționeze. Este nevoie să pregătim profesorii pe de o parte, să avem o resursă umană calificată. Pe de altă parte, să îndrăznim noi ca primari să gândim proiecte educaționale în care să avem această competență, în care să introducem digitalul.
Noi ca și autorități publice locale, nu avem managementul profesorului sau conducerii la noi în ogradă, însă suntem membri atât Consiliul local, primarul, cât și părinții, suntem membri în Consiliul de administrație, unde într-o bună colaborare și prin consultări, cred că se pot face sau lucrurile se pot împinge într-o anumită direcție. Mai mult decât atât, avem o legislație care ne permite acolo unde sunt fonduri, să putem aloca noi bani pentru aceste lucruri. Însă, dacă avem bani la dispoziție – și așa cum spune doamna secretar de stat, în PNRR vor fi 543 de milioane de euro – este păcat să nu colaborăm pentru a răspunde nevoilor punctuale din comunitate, pentru că am discutat de rural și urban, dar să nu uităm că de ani buni, avem o zonă hibridă, o zona intermedială de peri-suburban. Peri-suburban înseamnă noi suntem pe hârtie „rural”, dar de facto funcționăm pe orice categorie, de la educație la infrastructură, de orice tip, ca și urban.
Nu s-a gândit astăzi, dacă ne uităm pe orice proiect dorit, avem o componentă de maximum de 10% atenție pe PNRR, pe POR-uri a acestor zone. Și practic, zonele orașelor mari, că vorbim de Brașov, de Cluj, de București, centre urbane care s-au dezvoltat în ultimii ani, ce se întâmplă, avem o migrație în care, că discutăm de școli sau de orice altceva, aglomerăm școlile din municipiile reședință de județ și se depopulează școlile din zona aceasta la 5-10 km, nu este ok. Pe lângă faptul că noi creăm trafic, creăm poluare, probleme de mediu. Ar trebui să dezvoltăm în această zonă, pentru că este o zonă de navetă, este o zonă în care profesori calificați pot să vină în prima linie a orașelor municipii de județ. Dar, repet, a face o școală în care nu avem această componentă, resursă umană calificată, digitalizare la modul real, e ca și cum am construi doar niște clădiri, doar niște betoane care nu aduc plusvaloare, nu rezolvă problema pentru care au fost gândite.
Noi avem două astfel de proiecte, dar modul în care le-am gândit a fost într-un sistem integrat, adică am vrut să facem eco-sistem acolo, în care punem accentul de la cum integrăm lanțul afterschool de mâncare, inclusiv la acest lucru ne-am gândit, pentru că sunt programe la nivel de Ministerul Agriculturii pe PNDR și pe noul PNS, fostul PNDR, plus cum rezolvăm pe partea remedială. Dacă facem afterschool, stă copilul acolo, se ocupă profesorul, este educat, are infrastructura la dispoziție pe care noi ca autoritate ne implicăm să atragem banii și să o facem, pentru că avem oamenii calificați să putem să atragem aceste fonduri. Dar încă un aspect: nu doar matematică și română. (…) Da, nu putem să nu facem, însă zona extracurriculară și vocațională – să nu uităm că nu prea se pune accent pe acest lucru – iar dacă în orice proiect nou, nu punem și pe aceste lucruri, riscăm să pierdem anumiți copii care au aceste deprinderi.
Trebuie să gândim lucrurile în care copiii trebuie se experimenteze. A sta în bancă opt ore și a scrie de pe tablă nu cred că mai este suficient. Trebuie cât mai multă interacțiune, iar digitalul vine și rezolvă această problemă.”
- Despre proiectele actuale, primarul Sergiu Arsene spune următoarele: “Campusul Comunitar si Campusul Școlar sunt două proiecte de investiții ale comunei Bod gândite de tipul unor ecosisteme socio-educaționale. Prin infrastructura pe care o vom dezvolta în aceste două campusuri, vom crea un mediu de formare și modelare educațională cu accent pe activitățile vocaționale, extracurriculare și practice”.
“Copiii trebuie să experimenteze, sa învețe lucruri practice, iar noi putem răspunde acestor cerințe prin digitalizare. Proiectele sunt “ready for” și scalabile, pentru a putea implementa orice modul digital educational.
Plecând de la conceptul de learning-center, prin aceste proiecte vom introduce copiii de la 3 la 14 ani într-un sistem de 8 ore pe zi în care își vor descoperi și dezvolta abilitățile/înclinațiile (pe lângă necesitatea de a preda materia de bază obligatorie prin programele școlare).
Proiectele respectă condițiile generale și direcția Comisiei Europene privind digitalizarea, green deal și soluțiile smart.”
—————————
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.