A crescut numărul elevilor cu 1.200, de la un an la altul, potrivit datelor INS – deși mică, este prima creștere de acest fel de după 2014/ Creșteri au loc la școlile primare și în gimnaziu, scăderi la liceu

În anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1200 de elevi mai mulți decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenţi. Este prima creștere de acest fel după 2014. Cei mai mulți copii la grădiniță / creșă și elevi sunt în București: 532.700 de persoane.

Datele publicate de INS pentru anul școlar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,3% au fost elevii și studenţii de sex feminin şi 72,8% elevii și studenții care au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul primar și gimnazial, precum și
învăţământul antepreșcolar și preșcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale
populaţiei şcolare (+20.500 de elevi, respectiv +17.000 de copii).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89,0%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În învăţământul postliceal au fost înscrişi 89,5 mii elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%).

Învăţământul liceal au frecventat cursurile cu 22.800 mii elevi mai puțin, în învăţământul superior cu 6500 de studenți mai puțin, și în învăţământul profesional 4700 de elevi mai puțin, față de anul școlar anterior.

În perioada 2021-2022, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice. Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (49,5%).

Conform statisticii oficiale, unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021-2022 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).

Populația școlară în 2021-2022, pe regiuni

Populaţia şcolară a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598.400 de persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (532.700 de persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 1,9%, fiecare).

Statistici anii precedenți

Potrivit INS, în anul școlar precedent, 2020-2021, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenți, iar anterior, în anul școlar 2019-2020 erau 3.526.200 de elevi şi studenți, cel mai mare număr de elevi înscriși în învățământ de la creșă la facultate în ultimii doi ani.

Potrivit cifrelor INS, în anul școlar 2020-2021, gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai
ridicat procent (88,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

Conform, graficului privind gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară, în anul școlar 2019-2020, cei mai mulți elevi erau înscriși la liceu, grupa de vârstă 11-14 ani, comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

Câți elevi au absolvit 8 clase, în anul școlar 2020-2021

Revenind la cifrele recente publicate de INS, în anul şcolar/universitar 2020-2021 au absolvit 476.600 de elevi și studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).

Preponderente au fost fetele, în număr de 251.000, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenților, 85,1% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.

La sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit învăţământul gimnazial 143,000 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieţilor (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel.

În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%).

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit 144,2 mii elevi, mai puțin cu 2,6% comparativ cu anul şcolar anterior.

Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,3%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenţilor), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

În cursul anului şcolar 2021 – 2022, la examenul de Bacalaureat s-au prezentat 134.800 de absolvenţi, din care 117.100 proveniţi din promoţia anului 2021, echivalentul a 86,9% din total. Pe acest fond, au fost declarate admise 97.100 de persoane (72%), din care 91.100 de persoane (77,8%) din promoţia anului 2021.

• Potrivit unei analize Edupedu.ro, peste 40 de mii de elevi care au fost anul acesta în clasa a XII-a nu s-au înscris la Bacalaureat 2022, cei mai mulți din ultimii 4 ani

Pe de altă parte, învăţământul profesional a fost absolvit de 24.700 de elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul postliceal au absolvit 33.200 de elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.

Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial.

Statistica relevă faptul că, în 2019, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).

Photo 111112665 © Syda Productions | Dreamstime.com /  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.