78% din elevii de clasa a IX-a, testați la limba română în cadrul proiectului ROSE, sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de „funcționalitate limitată și risc”, arată un raport publicat de Ministerul Educației

Aproape 80% dintre cei peste 62.000 de elevi de clasa a IX-a din licee participante la proiectul Romanian Secondary Education (ROSE), testați la limba română, sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de „funcționalitate limitată și risc”, potrivit raportului de la final de proiect. Autorii acestuia susțin că asta înseamnă că stăpânesc minimal sau deloc noțiuni de bază la limba română și au dificultăți mari în a înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a.

• 91% din copiii de clasa a IX-a testați în același program sunt în categoriile de risc crescut la matematică

• „Evaluarea computerizată a elevilor de clasa a IX-a” a fost plătită din banii din proiectul ROSE – un împrumut luat de Guvernul României de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, instituție a Băncii Mondiale. „Evaluarea computerizată a elevilor de clasa a IX-a” a fost făcută de firma Brio Teste Educaționale SRL în baza unui contract de 297.500 de euro, după cum Edupedu.ro a scris încă din iulie 2023.

Testarea elevilor care abia intraseră la liceu a avut loc în octombrie – noiembrie 2023 și scopul a fost descoperirea lacunelor și dificultăților pe care le au elevii în clasele V-VIII și cu care ajung la liceu. 78% din elevii de clasa a IX, testați la limba română în cadrul proiectului ROSE, sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de funcționalitate limitată și risc, arată raportul. Asta înseamnă că operează minimal sau nu stăpânesc deloc noțiunile de bază, potrivit autorilor.

De menționat că, în construirea testelor, itemii s-au bazat e conținuturile din programă, nu pe competențe. Fiecare test a conținut itemi pentru toate dimensiunile evaluate pentru respectivul/respectivii ani școlari. Au fost evaluate, în funcție de test, între 5 și 14 dimensiuni ale programei.

De remarcat lentoarea cu care Ministerul a publicat aceste date având în vedere că testarea a fost în octombrie 2023, iar rapoartele au fost publicate în noiembrie 2024. Deși deținea aceste date, autoritatea centrală din educație nu a luat nicio măsură pentru a interveni la elevii care erau clasa a IX-a și acum se află la jumătatea clasei a X-a. În niciun moment oficialii din Ministerul sau din echipa proiectului nu au semnalat problemele pe care le au profesorii de la clasele de gimnaziu urmate de elevii testați.  

Testarea ROSE are drept scop focalizarea pe elevii „cu probleme” la materiile testate” și arată și care este întârzierea medie pe care o are un elev testat. Adică la ce nivel sunt cunoștințele lui reale.

„Pentru tot grupul de elevi evaluat întârzierea medie a fost calculată la 0,44 ani. Cu alte cuvinte elevii, deși se află în clasa a IX-a din punct de vedere al cunoașterii materiei, ei se află în medie la jumătatea clasei a-VIII-a la nivelul considerat arătând fluență rezonabilă – scor 60.

„Pe scurt, dificultățile elevilor au o componentă istorică care – pentru orice abordare menită să îi ajute pe aceștia să devină funcționali – nu poate fi ignorată. Un elev ”dezastru” la materia de clasa a VIII-a este așa pentru că avea deja dificultăți serioase cu bazele conceptelor care se pun în clasa a VII-a, a VI-a sau poate chiar a V-a. Remedierea problemelor sale trebuie în primul rând să se concentreze pe consolidarea acestei fundații – pentru că fără aceasta, oricât de mult efort și timp s-ar investi în parcurgerea / repetarea / explicarea tematicilor de nivel superior, rezultatele vor fi triviale și probabil volatile“, concluzionează raportul.

Intervenția la nivelul clasei a VIII-a pare a avea cel mai mare impact reducând întârzierea medie de la 0,56 sub 0. Datele din prezentul raport arată însă că o intervenție la nivelul clasei a VIII-a pentru a fi eficientă are nevoie în esență să reia materia din urmă de la nivelul clasei a VI-a sau chiar a V-a. Efortul necesar este foarte mare.

În consecință putem spune că, per ansamblu, analiza de oportunitate a intervenției remediale arată faptul că dacă aceasta se face la momentul fiecărui an de studiu este mai eficientă și necesită mai puțin efort decât dacă se realizează la momentul de final al ciclului de învățământ secundar inferior. Dar intervenția trebuie să fie focalizată pe lacune și să evalueze imediat efectul de remediere pentru a nu depăși momentul materiei din fiecare an”, potrivit raportului.

• La Limba Română au participat 62.697 de elevi de clasa a IX-a din 804 de licee eligibile ROSE (Romanian Secondary Education), proiect derulat de Ministerul Educației. Testarea care a durat 2 ore s-a desfășurat în perioada 23 octombrie 2023 – 17 noiembrie 2023.

Cum au fost testați elevii

Întreaga populație a elevilor de clasa a IX-a participantă la evaluare a fost testată din materia de clasa a VIII-a. Dintre aceștia, au fost identificați elevii cu probleme de stăpânire a materiei de acest nivel (adică, cu un scor de 60 sau mai mic) și doar aceștia au fost testați din materia de clasa a VII-a. A fost repetat pasul de identificare a elevilor cu dificultăți (scor de 60 sau mai mic) la nivelul clasei a VII-a și a VI-a (cu un test comun pentru clasele a VII-a și a VI-a). În cele din urmă, elevii detectați la nivelul clasei a VI-a cu probleme de stăpânire a materiei (scor de 60 sau mai mic) au fost testați și cu materia de clasa a V-a.

Cum se cuantifică întârzierea în învățare

„Un elev care are un scor plasat peste 60 de puncte este considerat a nu avea întârziere. Un elev plasat la 0 puncte pentru o anumită clasă arată că nu stăpânește deloc materia respectivei clase, deci are o întârziere completă pentru acel an – deci 60 de puncte sunt echivalente cu un an școlar. Pentru fiecare elev, au fost însumate decalajele de la scorul limită de 60 pentru fiecare an – acestea oferă scorul de întârziere în învățare.

Așadar, scorul de întârziere în învățare este exprimat în ani de școală și un elev poate să înregistreze (teoretic) maxim 4 ani de întârziere, așa cum poate să nu aibă deloc întârziere. Acesta este un indicator global ușor de interpretat atât pentru fiecare elev în parte cât și la nivel de comunitate de învățare (clasă, școală, județ, cohortă)”.

Nivelurile de performanță

„O analiză de detaliu a 5 categorii de elevi, stabilite după scorurile obținute, din 20 în 20 de puncte, de la E – risc masiv, D – funcționalitate foarte limitată, C – funcționalitate limitată, B – zona de funcționalitate bună și respectiv A – zona de excelență, arată o situație îngrijorătoare:

Faptul că 78% din elevii testați cu materia de clasa a VIII-a (pentru care limba română este limba maternă) sunt în categoria de funcționalitate limitată și risc (C, D sau E).

Pe măsură ce nivelul materiei testate este redus, trecând prin clasele a VII-a, a VI-a și în cele din urmă a V-a, scade și ponderea elevilor din zonele de funcționalitate redusă și risc până la 15% în cazul materiei de a V-a.

• Scorurile plasate sub 20 (inclusiv) (categoria E) descriu o zonă de risc major pentru elevii respectivi; aceștia nu stăpânesc deloc sau stăpânesc (în cel mai bun caz) doar noțiunile de bază care țin de acea materie sau dimensiune/competență; sunt, astfel, într-una din formele de risc (risc de abandon școlar, risc de nepromovare) – în mod cert sunt în risc de a nu putea înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a care se bazează pe dimensiunea care are acest scor mic. Este necesară recuperarea urgentă a acestor decalaje istorice, pentru ca elevul să aibă o șansă de a asimila competențele vizate la clasa a IX-a.

• Scorurile plasate între 21 și 40 (inclusiv) (categoria D) descriu o zonă de funcționalitate foarte limitată, în care elevii respectivi reușesc să opereze minimal cu noțiunile respective și reușesc să rezolve doar probleme fundamentale, fără însă a avea constanță în rezolvarea chiar și a acestor probleme simple. Aceasta zona descrie risc de nepromovare și dificultăți mari de a înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a care se bazează pe dimensiunea care are acest scor mic. Este necesară recuperarea urgentă a acestor decalaje istorice, pentru ca elevul să aibă o șansă de a asimila competențele vizate la clasa a IX-a.
• Scorurile plasate între 41 și 60 (inclusiv) (categoria C) descriu o zonă de funcționalitate limitată, în care elevii respectivi reușesc să opereze cu noțiunile cuprinse în materie și reușesc să rezolve probleme fundamentale, fără însă a avea fluența și familiaritatea necesare pentru a putea fi siguri că performanța aceasta este constantă și prezice un parcurs viitor ascendent. Este indicată recuperarea acestor ușoare decalaje istorice, pentru ca elevul să aibă șanse cât mai bune de a asimila competențele vizate la clasa a IX-a.
• Scorurile plasate aproximativ între 61 și 80 (categoria B) descriu o zonă de funcționalitate bună, în care elevii sunt familiari și fluenți cu materia și rezolvă cu relativă lejeritate probleme, chiar de complexitate medie spre ridicată, dar în special probleme cu care sunt familiarizați din clasă. Este necesară avansul pe cât posibil în aceste zone, pentru ca elevul să aibă o șansă cât mai mare de a asimila competențele vizate la clasa a IX-a.
• Scorurile plasate peste 81 (categoria A) descriu o zonă de excelență, în care elevii sunt nu doar în elementul lor în respectiva materie, ci manifestă și elemente de creativitate individuală, abordând cu aplomb inclusiv probleme nefamiliare și complexe. Aceste scoruri descriu copii din zona de ”top 20%”, cu potențial mare de performanță superioară, cu mare probabilitate ca o parte dintre ei să fie plasați în zona de funcționare înaltă. Dacă totuși există decalaje de învățare la un astfel de elev, ele nu se datorează dimensiunii care are un astfel de scor mare.

Concluziile raportului

„Cu cât problemele sunt detectate mai rapid cu atât impactul măsurilor de remediere este mai eficient. Redresarea pe cunoștințele de clasa a V-a este mai rapidă dacă se face la clasa a V-a și nu retroactiv, la clasa a VIII-a sau a IX-a.

Remedierea retroactivă a problemelor istorice de control al materiei este atât de dificilă (chiar dacă nu imposibilă) când se face la clasele mai mari (în cazul nostru, la clasa a IX-a pentru clasele a V-a sau a VI-a), încât devine cu atât mai importantă detecția și adresarea problemelor la momentul oportun, adică la momentul producerii lor – în stadiul de învățare în care sunt predate sau la finalul său, în cel mai rău caz cu un an mai târziu, dar nu mai târziu.

Evaluarea sistematică și permanentă a elevilor poate realiza detecția la momentul oportun și poate duce la declanșarea intervenției remediale cât mai rapid și în consecință eficient.

Alternativa în cazul în care elevii arată în mod consistent dificultăți și se situează cu regularitate în categoriile de risc este încercarea de a-i reorienta spre aceștia spre forme / domenii de învățământ care sunt mai potrivite cu interesele vocaționale ale acestora, capacitățile cognitive sau pur și simplu situația lor familială.

Analiza comparativă a scorurilor pe dimensiuni arată că în acest moment fenomenul de pregătire focalizată pe testare – adică investirea resurselor în succesul la examinare și nu înspre înțelegerea și stăpânirea noțiunilor și materiei – este puternic prezent. Dimensiunile cu scor mai mare sunt și dimensiunile pe care se concentrează evaluarea națională”.

Recomandări

A. Evaluarea precisă și constantă a nevoilor educaționale ale elevilor. Evaluarea trebuie
utilizată în mod constant ca și instrument de facilitare a efortului de învățare. Se vor identifica carențele fiecărui elev în parte precum și dificultățile de învățare și abordare a materiei. Ideal, profesorii vor utiliza un set divers de instrumente de evaluare – de la simpla observare la clasă, examinări punctuale pe materie, la teste standardizate – adaptate strategiei de monitorizare și observare a elevilor.

B. Prevenție. Cea mai bună abordare remedială este cea care detectează problemele înainte ca acestea să devină ”istorice”. Formulați strategii care să identifice cât mai rapid elevii care au nevoie de ajutor și interveniți prompt pentru a evita acumularea unor decalaje care au nevoie de un efort susținut pentru a fi acoperite. Simpla recapitulare a materiei înaintea
parcurgerii nivelului următor poate detecta identifica acele dimensiuni ale materiei care, deși obligatorii pentru următorul pas, nu sunt stăpânite de către elevi.

C. Pregătire remedială personalizată. Acești elevi au nevoie de un efort educațional construit pentru nevoile și carențele lor. Drept urmare ei trebuie grupați – preferabil după nivelul de cunoștințe la care se află și nu după nivelul clasei – în grupe mici de învățare care să faciliteze interacțiunea între colegi și lucrul în echipă. Ideal, sprijinul remedial va fi personalizat folosind tehnici și metode adaptate la stilurile individuale de învățare identificate la pasul anterior.

D. Pregătire accelerată. Programele remediale ar trebui să fie cât mai rapide pentru a permite elevilor să ajungă la nivelul la care se află în mod formal și să se concentreze pe materia actuală. Cu alte cuvinte ”viteza” programelor remediale trebuie să fie diferită de cea a educației școlare normale. Pentru a fi rapide aceste programe au nevoie să se focalizeze
mai întâi pe abilitățile de bază – citire și înțelegere, scriere, gândire critică, înțelegerea
cerințelor.

E. Comunicare axată pe elev. Efortul remedial trebuie să fie construit pentru a genera implicarea elevului – activități concrete, învățare în echipă, conectarea clară a materiei cu nevoie recognoscibile din viața de zi cu zi. Acest lucru este posibil numai prin păstrarea unei comunicări constante și transparente a tuturor persoanelor implicate – profesori, consilieri, părinți.

F. Efort colaborativ. Pentru a avea succes programele remediale trebuie să includă o rețea cât mai extinsă de entități care pot contribui, direct sau indirect. Profesorii din școlile remediale pot colabora între ei pentru a se ține la curent cu ”cazurile” de succes care se pot transforma în exemple de bună practică. Colegii care au parcurs și stăpânesc materia pot contribui eficient pentru că înțeleg mai bine uneori ce anume îi motivează pe colegii lor ”cu probleme”. Părinții și familiile pot fi încurajați să se implice cât mai mult efortul copilului lor de a depăși problemele cu materia.

G. Gestionarea contextului extra școlar. Capacitatea elevilor de a depăși problemele din clasă poate adesea să depindă de aspecte din afara acesteia. De la componenta financiară, satisfacerea nevoilor de bază cum ar fi accesul la mijloace de deplasare și transport, la chestiuni de capacitate cognitivă sau chiar sănătate mentală, toate pot avea un rol în succesul aducerii elevului în zona de funcționalitate bună în controlul materiei. De aceea efortul remedial trebuie să fie comprehensiv, și să ofere ”la pachet” soluții pentru dificultățile extra pedagogice.

H. Obiective realiste. Implicarea elevilor în educația remedială ar trebui să le insufle acestora un anumit nivel de autonomie și motivație personală. Acest lucru poate fi posibil dacă aceștia sunt încurajați să își stabilească singuri obiectivele școlare în acord cu nu doar cu obiectivele programului ci mai ales cu potențialul și capacitățile individuale ale fiecăruia, cu ceea ce pare fezabil dar și dezirabil din perspectiva unui optim motivațional.

I. Integrarea cu tehnologia. Tehnologia modernă trebuie utilizată pentru a spori calitatea actului pedagogic prin utilizarea componentei sale care permite comunicarea permanentă și facilă dar și prin accesul la experiențe de învățare personalizate, interactive”.

Recomandări specifice

„La nivelul disciplinei limba română, recomandările ar fi următoarele:
a) Înainte de orice, prioritatea ar trebui să fie elementele de vocabular și fonetică; fără acestea, elementele de redactare care sunt prezente pe tot parcursul gimnaziului nu vor fi înțelese și stăpânite; fără citirea corectă și fluidă nu pot fi abordate dimensiuni mai complexe.

b) Elevii trebuie în mod constant expuși la materiale de lectură extrem de variate; materialele pe care le vor parcurge trebuie să fie adaptate la vârsta și mai ales interesele elevilor; o conexiune cu preferințele elevilor ar trebui să fie prioritară pentru că este singura care le poate oferi motivația intrinsecă de care au nevoie pentru a parcurge cu succes materia.

c) Trebuie încurajată lectura activă – pe măsură ce parcurg un text elevii pot să își pună întrebări despre ceea ce citesc, să identifice ideile principale sau să le rezume relativ la sistemul lor individual de înțelegere, să facă predicții despre ce anume va urma; toate acestea îi ajută să înțeleagă și să rețină textul parcurs.

d) Dincolo de dezvoltarea elementelor de scriere de bază – vocabular, gramatică, redactare
elevii vor fi implicați și în activități de scriere originală – compunere, povestire – precum și în
tehnici de auto optimizare a acestei scrieri – recitire, optimizare, feedback”.

Interpretarea rezultatelor de tip centilă

„Scorurile elevilor, adică datele pe care se bazează acest raport, sunt reprezentate în centile.
Centilele sunt scoruri care plasează un elev evaluat într-o ierarhie în relație cu ceilalți elevi de
aceeași vârstă și aceeași clasă. Scorurile-centilă sunt cuprinse între 0 și 100 și arată clasamentul elevului respectiv într-o ierarhie de 100 de grupe egale ca volum. Un scor-centilă de 88 arată că 88% dintre elevii de aceeași vârstă și clasă precum elevul evaluat se plasează la un nivel similar sau mai mic, iar 12% dintre elevi se plasează la un nivel superior.

Scorurile-centilă nu reflectă direct și liniar acoperirea materiei în referință absolută – ele reflectă o ierarhie. De exemplu, dacă toți elevii dintr-o anumită categorie de vârstă/clasă au un nivel de competență scăzut, atunci un elev cu un scor doar un pic mai ridicat (dar totuși scăzut față de un standard) poate avea o centilă mare. Din acest motiv, centilele trebuie văzute doar în scop comparativ – este o comparație binevenită cu alte școli, clase.

Centilele raportate aici sunt relative la întreaga populație școlară a României și nu doar la liceele ROSE – adică un elev dintr-un liceu ROSE care se plasează la centila 50 este la media nivelului de competența a elevilor de aceeași vârstă cu el din întreaga țară”, menționează raportul.

Informații de context

Pe 28 noiembrie 2024 a avut loc conferința de închidere a proiectului ROSE – Romanian Secondary Education, derulat de Ministerul Educației în sute de licee și în mai multe universități. Managerul proiectului ROSE Liliana Preoteasa, a prezentat concluziile evaluării elevilor de clasa a IX-a din liceele eligibile ROSE la matematică și limba română. 

„Din păcate, îi învățăm pe copii un anume tip de test și dacă l-ai scos de acolo, el nu mai știe pe ce lume e și nu știe să răspundă”, a spus Liliana Preoteasa. 

Soluția ar fi ca programele remediale să înceapă mult mai rapid, „de văzut la fiecare clasă și de reluat în clasa următoare sau în aceeași clasă ca să reparăm ceea ce e de reparat, trebuie să ne focalizăm pe lacunele copiilor, pentru că nu ai timp să reiei la liceu materia de gimnaziu”, a susținut Liliana Preoteasa. 

DESCARCĂ Raportul privind testarea inițială standardizată la disciplina Limba și literatura română pentru elevii clasei a IX-a:

Citește și:

Liliana Preoteasa, managerul proiectului ROSE: Îi învățăm pe copii un tip de test și dacă i-ai scos de acolo nu mai știu pe ce lume sunt și nu știu să răspundă / Elevii de clasa a IX-a evaluați din matematica de a VIII-a au avut un scor mediu echivalent cu nota 3,7

Rezultatele TIMSS la matematică, contrast izbitor cu concluziile evaluării din proiectul ROSE / Cercetătorul Dacian Dolean: dna Preoteasa a fost informată greșit – centilul 37 nu înseamnă că performanța elevilor e echivalentă notei 3,7. Performanța elevilor de la liceele tehnologice e doar puțin mai slabă decât media pe țară