Examenele de selecție ale elevilor, pe care colegiile naționale le-ar putea organiza conform actualelor prevederi din proiectul noilor legi ale educației, vor oferi mai puține șanse de admitere elevilor din medii dezavantajate, afirmă aproape 70% dintre profesorii participanți la un sondaj World Vision România, potrivit unui comunicat de presă. Organizația atrage atenția că “o astfel de măsură este neconstituțională și discriminatorie fiindcă limitează accesul la învățământ obligatoriu, de calitate pentru toți copiii”.
Organizația face și o serie de recomandări pentru modificarea actualului proiect de Lege a Învățământului Preuniversitar, pe baza opiniei profesorilor consultați.
- La consultarea publică pe tema proiectului Legii Învățământului Preuniversitar au participat aproape 3.400 de respondenți, în perioada 25-31 iulie.
Opt din zece profesori participanți la sondaj (83%) nu cred deloc sau cred într-o foarte mică măsură că pentru educație vor fi alocate 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Iar gradul de neîncredere este mare și când vine vorba despre participarea la dezbaterea publică pe tema noii legi: World Vision arată că marea majoritate a cadrelor didactice consultate (93%) consideră că vocea lor contează foarte puțin sau deloc, deși 79% dintre ele doresc să participe la dezbaterile pe tema proiectelor de lege.
Ce spun rezultatele sondajului realizat de fundația menționată:
Doar 29% dintre profesorii respondenți consideră că elevii din mediile vulnerabile își păstrează aceleași șanse de admitere dacă colegiile naționale își vor face propria selecție printr-un examen distinct de admitere. În schimb, 67% dintre respondenți spun despre copiii din mediile dezavantajate că nu vor mai avea aceleași șanse ca în prezent, iar 5% au preferat să nu-și exprime un punct de vedere.
- 70% dintre profesori consideră ar trebui să existe clase/grupe de excelență și în alte unităţi de învățământ liceal, pe lângă colegiile naționale. World Vision atrage atenția că în actualul proiect de lege, noțiunea de excelență este legată doar de colegiile naționale.
Bacalaureat și liceele profesionale
- În privința Bacalaureatului, 82% dintre cadrele didactice vor ca proba de specialitate a examenului să rămână obligatorie. 16% nu sunt de acord cu obligativitatea acesteia, iar 2% nu și-au exprimat poziția.
- Peste jumătate (52%) dintre profesori susțin ca liceele profesionale să poată păstra și alte filiere, precum cea teoretică sau vocațională. Doar 38% sunt de acord cu eliminarea acestora.
Prevenirea abandonului școlar și învățământul de calitate pentru toți copiii
- 87% dintre cadrele didactice sunt de acord ca, în lege, să fie reglementat un program de tip „Școală după Școală“ (ȘdȘ) cu masă caldă dedicat școlilor vulnerabile. În actualul proiect, programul de ȘdȘ și masa copiilor sunt prevăzute în secțiuni diferite, nu și integrate împreună.
- În același timp, 78% dintre profesori sunt de acord ca școlile vulnerabile să primească finanțare suplimentară care să se adauge la costul standard per elev, cum este prevăzut în proiectul de lege.
Cariera didactică și managementul școlilor
- Întrebați în ce măsură sunt de acord ca și posturile cu mai puțin de 18 ore să poată fi scoase la concursul de Titularizare, numai 48% dintre cadrele didactice respondente au spus că sunt de acord. 47% au spus că nu sunt de acord, iar 5% au preferat să nu exprime o poziție.
- Cu propunerea ca intrarea în cariera didactică să se facă printr-un an de stagiatură urmat de examen de licențiere, doar 56% sunt de acord. Astfel, 40% dintre profesorii respondenți nu sunt de acord, iar 4% nu și-au exprimat părerea.
- 41% dintre profesori spun că înființarea postului de director administrativ, care să se alăture echipei de management (formată în prezent din director și director adjunct) va ajuta la eficientizarea activității școlii. 49% nu cred că ar ajuta, iar 10% au preferat să nu-și exprime opinia.
Conducerea agenției care va face evaluarea externă a calității educației
În proiectul de lege se prevede că noua instituție pentru evaluarea externă a calității educației va fi Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC). Structura se va înființa prin reorganizarea ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar) cu preluarea atribuțiilor de inspecție școlară de la actualele inspectorate școlare județene și din București. Potrivit Art. 96 (9), „Autoritatea este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat. Președintele și vicepreședintele sunt numiți şi eliberați din funcţie prin ordin al ministrului educației.“
- În urma consultării realizată de fundație, doar 33% dintre profesori au spus că sunt de acord ca președintele și vicepreședintele ANISAC să fie numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului Educației.
Recomandările fundației World Vision România:
“1) Eliminarea examenelor care pot fi realizate de către colegiile naționale pentru a-și face propria selecție a elevilor. Reamintim că până la finalul clasei a XII-a învățământul este gratuit și obligatoriu. În aceste condiții, crearea unui sistem paralel de evaluare pentru admiterea la liceu este neconstituțională și discriminatorie. Susținem ca pentru admiterea la liceu să existe același sistem de evaluare pentru toți elevii, iar diferențierea nivelului de competențe să se facă prin construirea unor subiecte de examen care să departajeze corect elevii.
2) Solicităm ca nu doar colegiile naționale să poată deveni unități-pilot de excelență. Din experiența noastră de peste 30 de ani în școli și licee vulnerabile, am văzut numeroase exemple de profesori dedicați care reușesc să facă performanțe cu elevii lor, inclusiv să ajungă la olimpiade și alte concursuri. Credem că viziunea de la care ar trebui să pornim cu toții, ca societate, este că în orice liceu poate exista excelență, dacă profesorii și elevii primesc sprijinul moral și material necesar.
3) Proba de specialitate a profilului studiat la liceu să rămână obligatorie la examenul de Bacalaureat. După cum se precizează și în proiectul de lege la Art. 67(5): „Învăţământul liceal este centrat pe formarea competenţelor specifice, în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare, și pe consolidarea și diversificarea competenţelor-cheie.“ Întrucât, în cei patru ani de liceu, sistemul de învățământ își propune să le formeze competențe specifice elevilor, considerăm necesară și evaluarea acestora.
4) Să fie reintroduse bursele de studiu pentru liceenii cu medii peste 7 și care au venit lunar per membru de familie cel mult egal cu salariul minim net pe economie, astfel încât fie încurajată performanța a cât mai multor elevi din mediile dezavantajate.
5) World Vision România desfășoară programe educaționale în comune și orașe mici, unde de multe ori există un singur liceu care combină specializări din două filiere: tehnologică (profesională) și teoretică. În condițiile în care liceele profesionale nu vor mai putea cuprinde alte filiere, solicităm Ministerul Educației:
- Să clarifice mecanismele prin care toți elevii, inclusiv cei de la sate sau din urbanul mic, vor avea acces la ce profil de liceu doresc să studieze;
- Să finanțeze corespunzător naveta, cazarea la cămin și accesul la cantină pentru elevii care au nevoi de mobilitate pentru a studia profilul de liceu dorit;
- Să clarifice cum cadrele didactice de la liceele unde anumite specializări vor fi desființate se vor reintegra în sistemul de învățământ și în ce măsură consorțiile școlare pot fi implicate în rezolvarea acestei probleme.
6) Programele de învățare remedială și de școală după școală care se desfășoară în școlile dezavantajate să includă o masă pe care copiii să o poată servi la școală sau în cantina unității de învățământ, cât și activități de educație non-formală. Reamintim că, în actualul proiect de lege, aceste programe nu sunt integrate. Combinarea celor trei componente (învățare remedială, masă caldă și educație non-formală) în programul fundației Pâine și Mâine, de care beneficiază 1.400 de copii din clasele I-IV din comunitățile cele mai vulnerabile de la sate au dat rezultate extrem de încurajatoare: 82% și-au îmbunătățit rezultatele la Matematică, iar 85% la Română.
7) În comunitățile dezavantajate, unde școlile consideră că este necesar și în colaborare cu autoritățile locale, să fie înființate mai multe posturi de mediatori școlari și de asistenți sociali care să aibă ca principală misiune prevenirea și combaterea abandonului școlar. Mai exact, acestea ar putea ajuta la procesul de identificare a nevoilor și soluțiilor pentru copiii care se află în risc de abandon.
8) În privința posibilității titularizării cadrelor didactice pe norme cu mai puțin de 18 ore și a procesului prin care un cadru didactic își începe cariera, având în vedere că părerile personalului didactic sunt polarizate, considerăm că Ministerul Educației ar trebui să vină cât mai repede cu clarificări în privința implementării acestor măsuri.
9) Legat de înființarea postului de director administrativ, din feedback-ul pe care l-am primit de la profesori și directori, nu este clarificat dacă acesta răspunde legal pentru managementul finanțelor unei școli sau dacă răspunderea rămâne integral la directorul unității de învățământ. Considerăm că existența unui director administrativ la nivelul unității de învățământ va avea un efect pozitiv asupra creșterii capacității de management.
10) Toate funcțiile de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC) să fie ocupate prin concurs. World Vision România consideră că responsabilii pentru evaluarea externă a calității educației ar trebui să aibă un grad cât mai mare de independență pentru ca societatea să aibă o oglindă reală asupra calității educației.
11) Propunem ca nouă atribuție a Ministerului Educației: organizarea de consultări directe, extinse, periodice sau specifice ale cadrelor didactice, elevilor și părinților, prin chestionare, interviuri, dezbateri, inclusiv prin colaborarea cu organizațiile societății civile, în pregătirea actelor normative și a politicilor publice în domeniul educației.”
7 comments
Eliminarea examenelor care pot fi realizate de către colegiile naționale pentru a-și face propria selecție a elevilor. Reamintim că până la finalul clasei a XII-a învățământul este gratuit și obligatoriu.
Asta nu inseamna ca daca nu este bun de un colegiu de renume nu poate intra la un liceu cu pretentii mai mic
O abordare tampita de genul “nobody left behind” Un examen este un examen si atat vreme cat se bazeaza pe manuale , un copil care munceste mult are sanse .
Ideea ca cei mai pregatiti copii ar putea intra la cele mai bune colegii, prin examen serios(nu unul accesibil, precum Evaluarea Nationala) , trezeste atatea invidii si cautari de nod in papura.
Ce are mediul dezavantajat cu capacitatea intelectuala și râvna la invatatura a unui elev care deja are 14 ani?
Peoblema mediului dezavantajat sa o puneți de cand copilul este prescolar.
Din ce spuneți ar rezulta că până acum cei mai pregătiți copii nu reușeau să intre la cele mai bune colegii, in schimb intrau cei nepregătiți.
De ce este necesară o astfel de schimbare, care trebuie să admiteți că lasă loc pentru multă … “șpăgăraie”?
Da, ar exista o alternativa: evaluarea națională sa fie adusa la un nivel corect.
În acest moment, un elev mai destupat de clasa a 7-a poate obține un rezultat superior la evaluarea națională, ceea ce înseamnă ca nivelul subiectelor elimina automat cunoștințele acumulate în clasa a 8-a.
Dacă insa subiectele ar avea un nivel de dificultate corect, nu ar mai fi necesară o selecție separată pentru accesul către colegiile naționale. Dar, în același timp, s-ar vedea mult mai clar dezastrul din învățământ.
Prin urmare, în spatele demersului sta o socoteala cinică: lăsăm colegiile naționale să-și selecteze, cum vor ele, elevii; în schimb, pentru toți ceilalți vom avea o evaluare națională mai mult decât lejera, cu întrebări de forma “nu-i așa ca…”.
Aceasta este adevărata susținere a legilor lui Câmpeanu… și inspectorii școlari generali…
Felicitări World Vision si Edupedu.
Folosind instrumente simple, transparența și o comunicare eficientă se poate clarifica percepția publică legată de modificările pe care ME vrea să le impună.
Reacția publică din ce în ce mai accentuată nu este ,, rezistență la reformă ” ci împotrivire la deschiderea porților corupției și ale inechităților în sistemul de educație.