“La 30 de ani de la căderea comunismului și apariția acestor fundații, creații ale regimului FSN din anii ‘90, este momentul să încheiem această problemă a tranziției”, susțin 50 de organizații de tineri, studenți și elevi, într-o scrisoare deschisă prin care cer guvernului și parlamentului să ia “măsuri ferme” privind situația patrimoniului fostului UTC. Organizațiile semnatare arată că Ministerul Tineretului și Sportului și-a asumat, pe 20 mai, constituirea unui grup de lucru privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret, dar, deși a trecut o lună, acesta nu a fost constituit. “Lucrurile sunt încă o dată incerte”, scriu semnatarii scrisorii deschise.
Ei mai arată că, printr-o propunere legislativă a mai multor deputați, fundațiile pentru tineret ar urma să fie desființate și înlocuite cu instituții publice specializate pentru activitățile de tineret, finanțate de către consiliile județene. “Pentru a asigura utilizarea acestor resurse exclusiv spre beneficiul tinerilor, în conducerea acestor instituții propunem existența unei majorități de reprezentanți ai organizațiilor de tineret”, cer semnatarii.
Ei afirmă că “experimentul fundațiilor pentru tineret a eșuat” și că aceste fundații sau instituții au nevoie să funcționeze pe baza unor principii și valori puternice, pentru un management eficient: participare, transparență, egalitate și nediscriminare, inovație, recunoaștere, incluziune socială.
Textul integral al scrisorii deschise:
“Scrisoare deschisă către Parlamentul și Guvernul României
Tinerii, studenții și elevii din România solicită măsuri ferme privind situația patrimoniului fostului UTC
Organizațiile de tineri, studenți și elevi din România salută demersurile inițiate de Ministerul Tineretului și Sportului privind reglementarea de urgență a situației fundațiilor pentru tineret, care au administrat în mod deficitar bunurile fostului UTC. Nevoia unei schimbări în acest sens este susținută și de proiectul depus în Parlament privind desființarea acestor fundații, urmată de implementarea unor instituții publice specializate în subordinea consiliilor județene, care să preia administrarea acestui patrimoniu în beneficiul real al tinerilor.
Tinerii nu au putut avea acces în totalitate la acest patrimoniu dedicat lor sub pretextul că este închiriat pentru a se putea întreține. În momentul de față, au mai rămas în funcțiune aproximativ 15 fundații de tineret din peste 40, câte ar fi trebuit să fie. Multe fundații au intrat în insolvență și ulterior în faliment, în timp ce cu privire la altele, organele fiscale au demarat acțiuni în dizolvare. Acest fapt, precum și lipsa de impact concret din ultimii 30 de ani, demonstrează că experimentul fundațiilor pentru tineret în actuala formă a eșuat.
La 30 de ani de la căderea comunismului și apariția acestor fundații, creații ale regimului FSN din anii ‘90, este momentul să încheiem această problemă a tranziției. În cei 30 de ani, unele dintre aceste fundații au reprezentat un prilej pentru îmbogățirea personală a unor indivizi care le-au acaparat, în baza unei legislații neclare. Solicităm autorităților competente realizarea unui context legislativ prielnic pentru utilizarea eficientă a acestor resurse pentru tineri, de către tineri, în mod transparent și cu rezultate concrete.
După o serie de amânări, Ministerul Tineretului și Sportului și-a asumat la ultima întrunire a Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret, din data de 20 mai 2020, constituirea unui grup de lucru privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București. Chiar dacă a trecut aproape o lună, acesta nu a fost constituit, lucrurile fiind pentru încă o data incerte.
Noi, organizațiile semnatare, ne dorim ca aceste fundații sau instituții să aibă la baza organizării lor principii și valori puternice, care să stea la baza unui management eficient:
Participare – Fundațiile/instituțiile pentru tineret, după cum le spune și denumirea, trebuie să acționeze în interesul tinerilor. Tinerii trebuie să aibă dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor în plan local, naţional şi internaţional, în toate chestiunile ce îi privesc în mod direct.
Considerăm cu tărie că tinerii/reprezentanții organizațiilor de tineret legal constituite trebuie să reprezinte o majoritate în conducerea acestor instituții sau fundații, în baza unui proces transparent de selecție periodică;
Transparență – Fundațiile/instituțiile de tineret trebuie să fie transparente în procesul de luare al deciziilor, precum și în coordonarea întregii activități. Toate veniturile pe care le obțin trebuie reinvestite exclusiv în vederea organizării de proiecte și programe pentru tineri, în spații care implică dezvoltarea unui set de activități/servicii specifice pentru tineri;
Egalitate și nediscriminare – Fundațiile/instituțiile trebuie să promoveze egalitatea în rândul tinerilor și să lucreze neîncetat pentru încurajarea asocierii tinerilor, astfel încât acestea să-și realizeze activitățile în interesul tuturor tinerilor din comunitatea respectivă. Tinerii au nevoi şi opinii diverse, iar acest lucru trebuie recunoscut şi apreciat;
Inovaţie – Fundațiile/instituțiile pentru tineret trebuie să se preocupe constant de introducerea cercetării și inovării în activitățile de tineret și să recunoască tinerii ca resursă şi ca parteneri în procesul de dezvoltare al comunității din care fac parte;
Recunoaştere – Fundațiile/instituțiile pentru tineret trebuie să recunoască contribuţiile pozitive pe care le aduc tinerii societăţii și militează pentru formarea tinerilor ca cetăţeni activi în rândul societății;
Incluziune socială – Fundațiile/instituțiile pentru tineret trebuie să promoveze campanii şi activităţi de educare pentru tineri ce provin din grupuri vulnerabile, precum și pentru tineri de pe piaţa forţei de muncă;
De asemenea, credem cu tărie că fundațiile județene pentru tineret și cea a Municipiului București ar fi trebuit să reprezinte adevărate exemple de bună practică dacă ar fi avut un management eficient. Totuși, activitatea acestora nu s-a putut realiza ca urmare a scandalurilor în care au fost implicate și a lipsei Regulamentului de aplicare a Legii nr. 146/2002.
Activitatea de tineret nu este una aducătoare de profit, așadar fără participarea autorităților locale, patrimoniul care a fost administrat de UTC nu poate să reprezinte adevărate centre polarizatoare pentru tineri, să fie dotate și amenajate conform unei Românii a anului 2020, stat membru al Uniunii Europene.
Pe de altă parte, potrivit propunerii legislative depuse de mai mulți deputați, toate fundațiile pentru tineret urmează să fie desființate, iar în locul lor vor fi înființate instituții publice specializate pentru activitățile de tineret, finanțate de către consiliile județene. Pentru a asigura utilizarea acestor resurse exclusiv spre beneficiul tinerilor, în conducerea acestor instituții propunem existența unei majorități de reprezentanți ai organizațiilor de tineret.
Acolo unde patrimoniul UTC a fost preluat deja în administrare de către autoritățile locale sau județene în urma desființării fundațiilor, acest proiect este cu atât mai benefic deoarece se instituie cadrul coerent de funcționare a acestui patrimoniu în folosul tinerilor.
Administrarea patrimoniului de către autoritățile locale trebuie să reprezinte o garanție a finanțării și legalității. În acest sens, organizațiile de tineri, studenți și elevi vor propune mecanisme pentru a se verifica buna funcționare a acestor instituții publice, în cadrul dezbaterilor parlamentare.
În final, facem un apel la Ministerul Tineretului și Sportului să adopte regulamentul de aplicare a legii fundațiilor pentru tineret din anul 2002, cu amendamentele formulate de către organizațiile de tineret, pentru a se asigura legalitatea funcționării acestor structuri în cel mai scurt timp și la Parlamentul României să adopte, după consultarea organizațiilor de tineret, legea prin care patrimoniul fostului UTC să fie redat în folosință tinerilor, într-un mod obiectiv și responsabil, cu excluderea oricăror interese private care au existat și mai există cu privire la acest patrimoniu.
Organizații semnatare:
Forumul Tinerilor din România – Alin Grigore, președinte
Uniunea Studenților din România – Alexandru Vasile, președinte
Uniunea Națională a Studenților din România – Vlad Dediu, președinte
Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România – Raluca Oprea, președinte
Liga Studenților Români din Străinătate – Robert Stredie, președinte
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți – Ioan Alexandru Mirea, președinte
Organizația Tinerilor Medici Dentiști – Radu Gabriel Toma, președinte
Delegații de Tineret ai României la ONU – Teodor Cristian Blidaru, delegat 2019-2020
Federația Tinerilor din Constanța – George Farauanu, președinte
Asociația Elevilor din București-Ilfov – Nicolae Alexandru Rădulescu, președinte
Asociația Elevilor din Constanța – Sabina Spătariu, președinte
Asociația Elevilor din Maramureș – Paula Livia Buda, președinte
Asociația Medical Engineering Development – Alexandra Petcu, președinte
Asociația Studenților Arhitecți Iași “ASAI’’ – Ghileschi Bogdan-Alexandru, președinte
Asociația Studenților Chimiști Poli – Aida Reichmann, președinte
Asociația Studenților Chimiști ”CHEMIS” Iași- Diana Bahnă, președinte
Asociația Studenților Constructori din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Dorin Isas, președinte
Asociația Studenților Medicinişti şi Tinerilor Medici din Constanța – Andreea Bugescu, vicepreşedinte
Asociația Studenților din Facultatea de Energetică – Florentin Cviatcovschi, președinte
Asociația Studenților din Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice – Roxana Cotirta, președinte
Asociația Studenților din Facultatea de Științe Aplicate – Ana Marin, președinte
Asociația Studenților din Ingineria sistemelor biotehnice – Orlando Brotoiu, președinte
Asociația Studenților din Inginerie Electrică – Ioana Baltag, președinte
Asociația Studenților din Universitatea Politehnica din București – Antonio Porumbiță, președinte
Asociația Studenților din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Materialelor – Costin Marin, președinte
Asociația Studenților și Absolvenților Facultății de Construcții și Instalații din Iași “A.S.A.F.C.I.” – Ioan Ursache, președinte
Asociația Studenților și Absolvenților de la Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului “ASA HGIM” – Baciu Tiberiu-Marian, președinte
Asociația Studenților și Tinerilor Ingineri Politehniști “ASTIP” Iași – Alexandra Gîtlan, președinte
Asociația Tinerilor Bucureșteni – Ionuț Mirea, președinte
Asociația Tinerilor Ingineri din București – Dorinel Stroe, președinte
Asociația Vâlceană a Elevilor – Rahela Maria Macovei, președinte
Liga Inginerilor Români Antreprenori – Carmen Ghenoiu, președinte
Liga Studențească din Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău – Ștefănuț Buhus, președinte
Liga Studenților (LS IAȘI) – Diana-Alexandra Cristea, președinte
Liga Studenților Agronomi și Veterinari Iași ‘’LSAV’’ – Adriana-Valentina Trandaf, președinte
Liga Studenților Electroniști – Oana Tudor, președinte
Liga Studenților Facultății de Automatică și Calculatoare “LSAC” Iași – Rusu Marian-Sebastian, președinte
Liga Studenților Universității din Petroșani – Alexandru Chiuda, președinte
Liga Studenților de la Filosofie Iași “LSFI” – Bianca Pavel, președinte
Liga Studenților din Centrul Universitar Ploiești – Vasile Ailene, președinte
Liga Studenților din Tg. Mureş – Paul Cotoi, preşedinte
Liga Studenților din Universitatea “Eftimie Murgu” Reșița – Alexandra Butcovanova, președinte
Organizaţia Studenţilor Medicinişti din Cluj – Răzvan-Petru Nastasă, președinte
Organizația Studenților din Facultatea de Transporturi – Daniel Rotar, președinte
Societatea Studenților Mediciniști Craiova – Florin Adelin Ochea, președinte
Societatea Studenților Mediciniști Galați – Răzvan Iacob, președinte
Societatea Studenților Mediciniști Hipocrates Sibiu – Andrei Dorin Purcărescu, președinte
Societatea Studenților Teologi din Iași (SSTI) – Claudiu-George Dulgheru, președinte
Societatea Studenților în Medicină din București – Rareș-Bogdan Băloi, președinte
Youth In Action Inginerie Mecanică și Mecatronică – Adrian Chiriac, președinte”
Alexa Stănescu
Ș.L.
