450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.
Având în vedere că proiectul prevede 450 de unități de învățământ care să organizeze programul „Masa caldă”, suma acordată pentru anul 2022 nu a fost suplimentată, ci doar cea pentru 2023 – cu peste 58 de milioane de lei. Concret, este vorba despre 147.000.000 de lei pentru anul 2022, iar pentru anul 2023 este prevăzută suma de 266.510.000 de lei. Înainte, pentru cele 350 de școli, suma acordată pentru 2023 era de 207.900.000 de lei.
La articolul 2, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Finanţarea Programului-pilot în perioada desfăşurării cursurilor preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, în anul şcolar 2022 – 2023, se alocă bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe raza cărora se află unităţile-pilot, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, astfel: în anul 2022, suma de 147.000 mii lei, iar în anul 2023, suma de 266.510 mii lei”.
Proiectul de ordonanță de urgență poate fi consultat mai jos:
Nota de fundamentare:
- Premierul Nicolae Ciucă spunea recent despre lista celor 350 de școli: “Sunt convins că la nivelul Ministerului Educației vor fi luate măsuri, astfel încât aceste școli să fie alese dintre cele care au cu adevărat nevoie și să aibă o repartizare unitară și echilibrată la nivelul întregii țări, pentru fiecare județ în parte, în mod deosebit acolo unde este cu adevărat nevoie”.
Informații de context
Pe 30 iunie, ministrul Educației anunța că a fost adoptată o ordonanță de urgență ce prevede extindere programului pilot „Masă caldă” de la 150 de școli la 300 de școli. – detalii aici
Proiectul a fost extins la 350 de unități de învățământ. Ministerul Educației a publicat lista celor 300 de școli, încă nu se cunosc cele 50 adăugate recent.
Sorin Cîmpeanu a declarat la sfârșitul lunii mai că doar 104 școli au beneficiat de program anul trecut: „Aș vrea să vă spun că din cele 150 de școli finanțate, anul trecut au putut să beneficieze de acest program doar 104”. – detalii aici
Iată ce a spus atunci ministrul Cîmpeanu despre motivele pentru care nu s-a putut organiza masa caldă în unele școli: „Motivele au fost diverse, trei la număr: blocaj licitație; doi – inexistență operatori economici mai ales în acele școli din localitățile izolate: cazul Bacău, cazul Timiș au lansat repetat licitația pentru a achiziționa servicii de catering pentru a oferi o masă caldă elevilor și nu s-a prezentat niciun operator economic, pentru că a considerat nerentabil să asigure aceste servicii într-o școală care avea doar câteva zeci de elevi. Al treilea motiv este greu de imaginat, inclusiv pentru mine, astăzi, 30 mai, există o localitate în țară, Tecuci, județul Galați, care nu are bugetul aprobat”.
După aprobarea normelor de aplicare începe un proces birocratic și administrativ, pentru ca elevii să poată beneficia de masa caldă. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, directorul Colegiului Pedagogic din Cluj-Napoca, profesorul Mircea Bertea declara în 2020 că „cine a gândit programul Masa caldă în școli nu s-a gândit și la cum îl vor aplica școlile. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. (…) Habar n-au avut inițiatorii și habar nu au nici acum, la a treia ediție (desi au triplat numărul de școli!) cine suntem, ce facem si ce probleme avem noi ca școală în proiect”. Colegiul Național Pedagogic din Cluj este în Programul-pilot de la înființarea sa, din 2016.
Despre Masa caldă în școli
Selecția școlilor a fost una politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în plus în programul de “Masă caldă” (n.red. din 161 de școli) sunt din localități cu primari PNL.
Reamintim că Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă. Acesta din urmă a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru normele de aplicare, astfel că în multe şcoli autoritățile locale, responsabile de aplicarea programului, nu au derulat procedurile de implementare, după cum Edupedu.ro a scris la acea vreme.