În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare), este una dintre concluziile Raportului național privind nivelul de literație din România. Testele au fost completate de peste 47.000 de elevi din toate regiunile țării pe o perioadă de 15 luni.
- Competențele de literație reflectă capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text. Cititorul competent înțelege și interpretează textul – chiar la prima citire atentă – în detaliu și nuanțat, utilizează informațiile din el, evaluează conținutul ideatic și forma sa, reflectează asupra sa și interacționează cu el pentru a-și atinge scopurile, a-și îmbogăți cunoștințele și a-și amplifica potențialul, precum și pentru a participa la viața societății (OECD, 2018).
- Colectarea datelor cu ajutorul testelor BRIO s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul Ianuarie 2021 – Aprilie 2022
- cuvântul „literație” nu există în Dicționarul ortografic ortoepic si morfologic (DOOM), care reprezintă norma limbii române.
Spre deosebire de testele PISA care măsoară nivelul de literație pentru categoria de vârstă de 15 ani, testele de evaluare făcute prin platforma gratuită Alfabetar sunt aplicate pe copiii la școală între 6 -14 ani. Testele au fost făcute atât la sate cât și la orașe, în format digital sau la clasă. Au răspuns un eșantion de 47. 000 de copii începând din ianuarie 2021 testul de literație. Acest test măsoară competențele de literație pentru elevii claselor I-VIII.
Rezultatele testelor arată că elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Acest scor plasează în medie elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20). Acesta din urmă este definit prin și limitat la utilizarea unui limbaj foarte simplist, la identificarea personajelor doar prin nominalizarea acestora, localizarea informației doar într-un context explicit, prezentat în propoziții scurte și evident conectate, astfel încât să permită tranzitarea cu ușurință a întregului text dat.
Așadar, nivelul la care se situează România impactează cu atât mai mult cu cât este mai aproape de nivelul nefuncțional și nu de nivelul funcțional. Iar importanța și esența celor aproximativ 7 puncte care distanțează România de primul nivel al literației nu stau doar în confortul de a ocupa locul 2 din cele 3 disponibile, ci mai ales în decalajul existent până la un nivel funcțional și recuperarea acestuia.
Literația medie a populației școlare a României în ecartul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Nivelul mediu este plasat la foarte puțin peste nivelul de “nefuncțional”, în categoria “minim funcțional” este nevoie de o dublare a capacităților de literație (de la 26,9 la 51) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria “funcțional”.
În medie, fetele au scoruri de literație cu 10-15% mai mari decât băieții. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă și toate zonele geografice.
42% din elevi se plasează în zona “nefuncțional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din acești elevi (deci cam 8% din populația școlară) sunt la limită pentru a trece în categoria de “minim funcțional”. Din păcate, cam 45% din acești elevi (deci cam 15-20% din populația școlară) sunt la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva.
Doar 11% din elevi se plasează în zona “funcțional”. Procentul este mic și îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar.
- Rezultatul testelor de literație
Rezultatele sunt prezentate sub forma Indicelui de literație, un scor care poate varia între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent). Scorul total reflectă nivelul general al competenței de literație, capacitatea generală a elevului de a procesa textul citit în cursul testării.
- Raport de evaluare teste de literație
În urma testului de literație elevul (și profesorul, după caz) primește un raport de evaluare generat pe baza răspunsurilor sale la test. Acest raport conține rezultatul obținut de către elev și descrie nivelul competențelor sale de literație la nivelul clasei pentru care a optat să dea testul. În raport sunt furnizate, de asemenea, și scorurile pentru cele trei componente ale literației: localizarea informațiilor, înțelegerea și sintetizarea textului.
În interpretarea rezultatelor, indicele de literație generat de test (un scor care poate varia între 0 – 100) este clasificat în una din cele trei categorii de competență, descrise pe baza următorilor parametri:
Nivelul Nefuncțional reprezintă scorurile cuprinse între 0 – 20
- localizează informație enunțată explicit într-o propoziție simplă sau în propoziții alăturate;
- această localizare are loc atunci când propozițiile sunt evidențiate în text și nu există contradicții sau negații duble în conținutul acestora;
- identifică personajele, locul sau timpul evenimentelor din text doar atunci când ele sunt explicit enunțate.
Nivelul Minim funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 21 – 50
- localizează informație enunțată explicit în structuri de text complexe;
- poate localiza informațiile chiar și atunci când sunt enunțate în propoziții neevidențiate sau când există aspecte potențial contradictorii sau negații multiple în cadrul textului;
- identifică relații între personaje, locul sau timpul evenimentelor din text, fără ca acestea să fie explicit formulate, ci folosindu-se de cunoștințele sale deja existente sau de experiența de viață;
- identifică ideea principală sau tema unui text, chiar dacă nu este explicitată;
- face distincția între informații principale și detalii;
- deduce concluzia simplă, globală dintr-un argument;
- înțelege sensul cuvintelor și expresiilor mai puțin familiare folosindu-se de context sau judecând sensul lor pe baza întregului text;
- poate așeza faptele, evenimentele, etapele unor procese dintr-un text dat în ordinea corectă din punct de vedere cronologic.
Nivelul Funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 51 – 100
- interpretează și integrează idei și informații din text;
- stabilește și interpretează relații de tip cauză-efect;
- atribuie corect consecințele și cauzele posibile ale unor evenimente sau comportamente;
- face inferențe complexe și interpretează ipoteze;
- stabilește asemănări și diferențe între personaje, fapte, evenimente, stări, trăsături sau concepte;
- desprinde concluzia dintr-o suită de argumente;
- desprinde mesajul global al textului;
- identifică generalizări făcute sau sugerate în text.
Scorul mediu total al eșantionului este de 26.9 puncte – o medie care reflectă un nivel mediu minim funcțional.
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.