În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației. Amintim că rezultatele finale se afişează la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul oficial în data de 31 iulie.
- Titularizarea este un concurs de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului, cu condiția existenței unui post cu viabilitate de 4 ani sau peste. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
Astfel, conform rezultatelor inițiale, un candidat a obținut nota 3.95, iar celălalt candidat – 4.10.
Subiectele la Fizică – Titularizare 2024
Barem Fizică – Titularizare 2024
Tot în județul Alba, un singur candidat s-a înscris la Titularizare 2023 pentru a preda Fizica și a luat sub nota 3, conform rezultatelor finale ale concursului național. Situația a fost semnalată de către inspectorul școlar general, Cornel Sandu, după cum scrie alba24.ro.
Profesoara Delia Davidescu a vorbit, la TVR Info, despre fizica predată în școală și a adus în atenție și lipsa profesorilor de fizică, deoarece tinerii „nu mai sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ”:
„Avem o mare problemă, marea majoritate a profesorilor de fizică, din zona gimnaziu, liceu, sunt aproape de pensie sau chiar pensionari. Cei cei care termină acum facultatea nu sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ. Mai degrabă, se gândesc spre o parte de cercetare, pe niște granturi, pe niște proiecte și, ori de câte ori li se oferă această posibilitate, spun că nu prea sunt interesați”, a spus cadrul didactic.
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a declarat, la o dezbatere organizată de Edupedu.ro și World Vision România, că vin foarte puțini profesori de fizică noi în sistem:
„E un gust amar la mulți profesori de fizică. Ne spun ca în multe județe, de exemplu, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Au venit la examenul de titularizare 1, 2 profesori în 5 ani, procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă. Abilitățile pe care și le dezvoltă cei care știu fizică, chimie, cei care fac politehnică sunt foarte căutate de către industriile producătoare. Se oferă salarii foarte bune.”
La începutul lunii septembrie 2023, inspectorul școlar general al IȘJ Brașov, Ovidiu Tripșa, a declarat pentru Radio România Brașov FM că „e un trend național să avem un deficit de profesori de fizică, chimie, biologie.”
Informații de context
La începutul anului 2023, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:
„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bacul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
Foto: © Bongkarn Thanyakij | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Secretarul de stat Florian Lixandru, despre criza de profesori de științe: La acest moment sunt posturi de fizică, în licee bune, care nu sunt ocupate
Titularizarea ar trebui regândită, spune secretarul de stat Florian Lixandru: Să punem accent mai mult pe partea practică, să vedem competențele pe care le are acea persoană de a lucra cu copiii
iulie 2023 – La Fizică, un singur candidat din Alba s-a înscris la Titularizare 2023 și a luat sub nota 3. Șeful inspectoratului școlar: Atât timp cât sunt oameni care sunt la pensie și vor să predea, vor preda aceia. Tinerii nu prea vin
Redacția
R.P.
Diana Ghimiși
10 comments
Cei care erau mai “dibace” s-au orientat spre alte domenii.
La ce importanta mai are fizica la examene astăzi, sunt buni și ăștia
În primul rând le spun celor doi candidați “felicitări” pentru curajul de a susține un astfel de testare. Și le mai spun să nu renunțe.
În al doilea rând aș fi vrut să știu ce au făcut școlile în care au predat (din datele de pe site candidații nu sunt debutanți), pentru a-i ajuta să promoveze acest test/examen/concurs.
În școala unde îmi desfășor activitatea de peste 25 de ani, politica de atragere a resursei umane este următoarea: după pensionarea unui coleg în locul său vine altcineva, dintre cei care s-au prezentat la concurs. De regulă au fost persoane care nu au avut note peste 7. În anul școlar următor, noii colegi au fost sprijiniți de întregul colectiv, sfătuiți să intre la timp la ore, ce să discute sau să nu discute cu elevii, să ceară sprijin pentru o situație nou întâlnită… Au fost asistați la ore de către conducere, diriginții claselor, colegii de specialitate, astfel încât fiecare a contribuit cu ceva la integrare, la viziunea de ansamblu a disciplinei predate etc.
În ceea ce privește titularizarea, s-a discutat cu ei modul de abordare a subiectelor; ce au scris, ce prevedea baremul etc. Când a venit timpul unui nou concurs fiecare a reușit atingerea baremului notei 7, titularizându-se.
De aceea zic că e ușor să aruncam anatema nereușitei spre unii sau alții, fără să știm cum s-a pregătit omul respectiv pentru concurs, dacă a fost sau nu sprijinit în demersul său. Este foarte important ca școala să aibă un cuvânt mult mai important în recrutarea propriei resurse umane.
Dacă zici tu…dar majoritatea sunt niște vipere hamesite care nu știu cum sa te împingă de pe post chiar și cu 7 ca să îți ia locul.
Crezi că e posibil să mai facă și altceva?
Eu tot încerc să-i învăț să măsoare și arii volume, densități, dar fără succes, că majoritatea repede se plictisesc și fac zgomot. La teste nu știu nimic și se scandalizează elevii și părinții, că cer prea mult.
În clasa a 10-a, surpriză: la testul inițial e ceva obișnuit ca nimeni să nu fie în stare să determine masa unui paralelipiped din aluminiu cu dimensiunile de 6*2*2.5 cm^3, pe care-l scot la vedere și dau indicații.
Și o mulțime strigă în gura mare că nu le trebuie Fizică.
Sunt cât se poate de calificat în domeniu, dar degeaba, elevii noștri nu vor să învețe Fizică.
Imi si imaginez o discutie de genul “tata, hai sa ma ajuti cu o problema la fizica ca nu-mi iese ecuatia diferentiala a miscarii oscilatorii a electronilor intr-un camp electromagnetic…”
BTW, in ce clasa se face asta? Ca al meu in clasa a 6-a nu a facut decat sa masoare banca in cm, mm si dm un an intreg. Cu un fost inspector de fizica drept profesor, evident!
Dacă există osciloscop în laborator, ar fi util printr-a 10-a, când se face curentul alternativ pentru prima dată (se reia capitolul aproape identic într-a 11-a). Nu cred că se fac ecuații diferențiale nici la mate-info, dar la facultate se studiază mișcarea purtătorilor de sarcină în câmp electromagnetic (și e interesantă, ca idee. Doar că nu se predă în liceele românești – poate ca pregătire pentru olimpiadă sau ca extindere, pentru o clasă dotată și interesată, când timpul o permite).
Într-a 6-a, cu începătorii mei măsurăm lungimi, suprafețe regulate și neregulate, volume regulate și neregulate, durate, densități, forțe (forța de frecare și greutatea, în particular. Cine are timp și materiale didactice, poate măsura și forța elastică. Eu din păcate nu am resorturi elastice în laborator, așa că lucrăm în laboratorul virtual). Se pot studia experimental câmpul magnetic, efectele curentului electric, se pot construi circuite electrice simple, serie sau paralel, se pot studia dispersia luminii și lentilele/oglinzile. Firește, la nivel de clasa a 6-a.
O parte din materialul didactic e găsit în natură (măsurăm frunze, nuci, construim pendule simple din ață și un corp suspendat, am făcut lupe și prisme din apă în sticle înclinate la un unghi, etc), o parte cumpărăm (baterii, becuri de lanternă, lupe, busole), am ”recoltat” magneții de tablă magnetică și din bureții pentru șters tabla magnetică uzați, o parte o păstrăm cu grijă de decenii (trusele de mase marcate, dinamometre vechi de când lumea, firele de legătură…)
Clasa a 6-a e singura etapă în care chiar pot să fac majoritatea experimentelor, chiar individual unde se poate. Pe măsură ce trecem la clasele superioare, din ce în ce mai puținul material didactic disponibil ne obligă să trecem în mediul virtual.
Măsurătorile de la începutul clasei a 6-a și le amintesc elevii până într-a 12-a (mereu sunt plăcut surprins cât de bine se fixează metodele de măsurare). De ce se întâmplă asta e ușor de înțeles – fac experimentele și măsurătorile cu mâinile lor, nu le privesc făcute de alții sau citesc despre ele. Dar apoi nu mai avem cu ce face direct mare lucru, și începe să li se pară că e greu pentru că nu percep și nu înțeleg fenomenul.
(Pare la mintea cocoșului că generații întregi de elevi care au crescut cu curent electric, internet și toate cele NU ar trebui să fie uimiți când reușesc să monteze un circuit și să aprindă becul, dar ei sunt mereu luați prin surprindere. Am copii la a 10-a care vin din școli unde N-AU făcut experimente în gimnaziu și se bucură ca niște grădinari când se aprinde beculețul în circuitul montat de ei. Iar astea sunt printre cele mai banale experimente posibile!)
Dar eu nu sunt inspector (fost, prezent sau viitor), poate asta-i diferența. Doar un profesor într-o școală din mediul rural.
Ținând cont ca aveți doi profesori calificați, și alții nu mai aveți,cum plănuiește inspectoratul sa ajute și sa fidelizeze doi absolvenți de facultate de fizică. Au fost în stare sa obțină licență în asa ceva.Am înțeles ca vreți sa aruncați cu banii în dreapta și în stânga sa atrageți tineretul(care nu va veni ca nu e prost ca noi) ,sa le plătiți facultate,masterate!!Uite ca aveți doi care au deja facultatea terminata și își doresc sa fie profesori.Nu sunt pensionari care le curg…așea, nu sunt necalificați care nu știu ce e aia rubrica de note și ce e rubrica de absențe și nici diploma pe fizică nu au…Vreai și eu sa știu ce veți face sa ii sprijiniți?Aici nu mai apare Ligia Deca sa spună ca trebuie sa le dai 7 ca să progreseze.Vreau sa vad cum ii sprijiniți pe ei ca inspectori pentru câ noua ca profesori ni se scot ochii și suntem puși la colț tot timpul.
Măcar a dat examen.
Deci aveți.
Ideea este ca ei nu vor avea voie sa ia post iar unul nici măcar calificat,care chiar nu știe despre ce e vorba,va fi angajat cu concurs în școală unde va lua 10.
Sa nu uitam ca după revoluție laudatii pensionari s-au titularizat cu dosarul,pe post.
Iar examenul este din ce în ce mai dificil.Pai sa comparam subiecte date acum 20-15 ani cu cele de acum și sa nu uitam ca atunci era suficient un 5 ca să te titularizeze și acum faceți nazuri și vai și aoleu!Dacă le dau o foaie și un pix și le dau subiectele date de ei nici de 4 nu sunt în stare sa rezolve iluștrii inspectori și metodisti.Metodistii și inspectorii dacă îți vin la ora se contrazic în cum trebuie făcută ora,nici ei nu știu.Nici ei nu știu cum este corect și fac pe lupii moraliști!!!
Ati denigrat și v-ati bătut joc de cadrele calificate pentru a face loc celor necalificați și pensionarilor,corect?
Pensionarii titularizat cu dosarul și necalificatilor care nu au studii de specialitate!!Vai de capul vostru!!
Ar fi interesant sa vedem prin comparație partea de metodica a subiectelor și la alte discipline.
Din punctul meu de vedere acesta ar trebui sa dispară de vreme ce candidatul susține o lecție.
Referitor la celelalte aspecte ,varstnicii predau, pentru ca au fost ținuți cu salarii mizere și a crescut varsta de pensionare cu 6 ani la femei …Având în vedere ce se întâmplă în scoli,nu ar fi nimeni fericit sa își chinuie źilele profesand la 66,70 de ani,cu excepția celor care au locuri foarte bune și susținere. {foști inspextori,directori..)
zMi se pare o aberație sa îl consideri pe unul cu licență necalificat.Necalificat în ce? În predat ? pentru cunoștințele sale are o diploma.
inginerilor li se contesta diploma dacă nu iau x concurs?
Bravo!