În fiecare an, la 20 martie, se marchează Ziua internaţională a francofoniei, sub tutela Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), precum şi Ziua limbii franceze, în organizarea ONU. Zilele sunt dedicate milioanelor de oameni din ţările francofone, dar şi din acele ţări unde limba franceză este mai puţin răspândită, potrivit Agerpres.
Data de 20 martie marchează semnarea, în 1970, la Niamey (Niger), a tratatului referitor la crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), devenită, în 2005, Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), conform site-urilor Ministerului Afacerilor Externe (MAE) şi al UNESCO.
- În 2023, marcarea zilei are loc la sediul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei din Paris, prilej cu care va fi difuzat în direct un program cultural ce scoate în evidenţă diversitatea culturilor francofone, conform francophonie.org.
Tema din 2023 este “321 de milioane de francofoni, miliarde de conţinuturi culturale”, celebrând astfel creaţia culturală francofonă, diversitatea sa, şi, de asemenea, necesitatea de a valoriza accesul său în digital. Principiul diversităţii culturale şi lingvistice, îmbrăţişat de spaţiul francofon, este, în prezent, pus sub semnul întrebării de impactul digitalului. Pe site-urile de socializare, organizatorii îndeamnă la folosirea haştag-urilor “#Francophoniedelavenir” sau “#mon20mars”, mai scrie site-ul citat, potrivit agenției naționale de presă.
Învățarea francezei, în pericol, dacă policitile din educație nu determină tinerii să devină profesori – raport din 2022
În 2022, tema Zilei internaţionale a francofoniei a fost “Francofonia viitorului”, pentru a sublinia susţinerea acordată de către francofonie tinerilor şi aspiraţiilor lor, în special în domeniile antreprenoriat, digital şi dezvoltare durabilă, conform francophonie.org.
Tot anul trecut, OIF a lansat un raport prin care arăta că peste 50 de milioane de elevi și studenți învață franceza ca limbă străină și că predarea acesteia este în pericol dacă politicile din Educație nu determină tinerii să aleagă meseria de profesor. 93 de milioane de oameni aveau, anul trecut, franceza ca limbă de școlarizare, potrivit aceluiași document.
În sistemul preuniversitar, în 2020, în România erau aproape 240 de mii de elevi care studiau limba franceză ca prima limbă modernă învățată și peste 1 milion de elevi care o învățau ca a doua limbă modernă, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Tot în 2020 erau în România și 330 de elevi care aveau limba de predare franceza, mai nota Edupedu.ro anul trecut.
Resurse pentru învățarea francezei de la TV5Monde
Recent, TV5Monde, cea mai mare televiziune în limba franceză din lume, urmărită de peste 421 de milioane de gospodării de pe întreg mapamondul, a lansat în România TV5Mondeplus, platforma sa de streaming în limba franceză cu interfaţă şi subtitrare în limba română. Cu peste 2 milioane de vizite pe lună şi 7.000 de ore de conţinut disponibile, platforma este accesibilă gratuit, pe toate dispozitivele, potrivit G4Media.ro.
Pentru a contribui la promovarea multilingvismului, TV5Monde pune, de asemenea la dispoziţie, platformele sale educaţionale online ”Apprendre” și ”Enseigner le français”, disponibile gratuit pentru toţi cursanţii şi profesorii de limba franceză.
România în organizațiile academice francofone
Amintim că țara noastră este parte din Organizația Internațională a Francofoniei și conduce de 5 ani Agenția Universitară a Francofoniei (AUF). Ales, în mai 2017, în funcția de Președinte al AUF pentru un mandat de patru ani, Sorin Cîmpeanu, în prezent senator, a fost reales în această funcție la 24 septembrie 2021, pentru un nou mandat de patru ani.
În decembrie 2022, prin votul deputaţilor şi senatorilor, Cîmpeanu a fost desemnat în funcția de preşedinte al Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, după cum relata Agerpres, preluat de G4Media.ro. Decizia a venit în contextul în care fostul ministru al Educației a rămas la conducerea Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), în pofida acuzațiilor că a plagiat – pe care el le respinge – și a cererii Universităților Franței de a se retrage din această poziție.
Foto: © Brad Calkins | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Senatorul Sorin Cîmpeanu, desemnat președinte al Delegației permanente a Parlamentului la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, cu 283 de voturi “pentru” și 17 “împotrivă”
Francofonia, sărbătorită internațional pe 20 martie în fiecare an. Peste 50 de milioane de elevi și studenți învață franceza ca limbă străină, însă predarea acesteia este în pericol dacă politicile din Educație nu determină tinerii să aleagă meseria de profesor – nou raport al Organizației Internaționale a Francofoniei
VIDEO și FOTO „Vive la Roumanie, vive la France!” – uimirea unei eleve olimpice când vede condițiile deplorabile de cazare și masă pentru cel puțin jumătate din loturile de la Olimpiada Națională de Limba Franceză, organizată la Craiova. Băi și toalete cu probleme, apă caldă cu porția „doar după mai multe telefoane la inspectorat”, camere murdare
Redacția
I.N.
Ștefan Lefter
1 comment
Din pacate, limba franceza nu se mai bucura in Romania de interesul, atractia si statutul (“LANGUE DE COEUR DES ROUMAINS”) de care se bucura pe parcursul secolului trecut. In 1992, cand am propus MAE roman aderarea Romaniei la ACCT (devenita ulterior OIF). AIF, AUF, etc, existau in Romania cam de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii FRANCEZE, comparativ cu cei implicati in studiul limbii ENGLEZE… Datorita unui complex de factori favorabili limbii engleze si defavorabili limbii franceze, dupa 30 de ani am ajuns – se pare – sa inversam acest raport desi datele publicate nu sunt suficient de relevante. Conform acestui text, “în 2020, în România erau aproape 240 de mii de elevi care studiau limba franceză ca prima limbă modernă învățată și peste 1 milion de elevi care o învățau ca a doua limbă modernă”. Citind printre randuri si interpretand aceste date publice imprecise, putem intui ca numarul elevilor care studiaza limba franceza a scazut cu cel putin 50% (in 1992 avand cca 2,5 milioane elevi la limba franceza, fata de cei cca 1 milion elevi care studiau limba engleza) fara sa putem cunoaste acum cifrele exacte, in absenta datelor sintetice privind limba engleza, dar si numarul de studenti si numarul de profesori, la ambele limbi… In plus, mai toate asociatiile care prin anii 90 incepusera sa se ocupe de promovarea limbii franceze in Romania au trebuit sa se desfiinteze, in absenta oricarui interes pentru limba franceza in Romania din partea oficialilor francofoni prezenti in Romania. Ei consdiera ca “limba franceza este o miza eonomica de prim ordin pentru Romania, deci de promovarea limbii franceze ar trebui sa se ocupe Guvernul Romaniei” (care evident are cu totul alte probleme si prioritati). Prezenta fostului ministru demisionar al educatiei SC in postul de sef al AUF (pentru al doilea mandat si prelungit !) nu inseamna nimic pentru Romania intrucat misiunea sa este sa promoveze limba franceza in lume (iar cat timp a condus Ministerul Educatiei) nu a facut cunoscuta vreo initiativa in favoarea extinderii utilizarii limbii franceze in Romania….Dar cotizatiile anuale substantiale platite de Romania la OIF, AUF, etc nu au vreun impact in favoarea limbii franceze in Romania intrucat acceptarea statutului de membru national al lor nu depinde de ceea ce acesta a facut pentru limba franceza in decursul istoriei….Asa au ajuns membri nationali state in care limba franceza este mult mai putin vorbita decat in Romania…. In plus, aceste organizatii nu au facut nimic in 30 de ani pentru a facilita angajarea in statele africane francofone a numerosilor profesori, medici si ingineri romania care lucrau in Algeria, Maroc, Congo, etc. – unde este in continuare o mare cerere de cadre calificate…De ce mai plateste Romania cotizatie la OIF daca unicul proiect de oarecare interes al acesteia in Romania , timp de 25 de ani, a fost doar…. “infiintarea unei cafenele francofone in Bucuresti”??? Faptul ca avem in Bucuresti o Piata a Francofoniei si in UPB santierul unei viitoare Case a Francofoniei (camin studentesc), nu ne incalzeste cu absolut nimic, atat timp cat universitatea francofona (promisa in 2006 la Sommet-ul Francofon din Bucuresti, chiar de ex-presedintele Chirac), a ramas doar un instrument de marketing politic si nu a devenit realitate! De fapt, OIF si AUF au previzionat ca in 2050 vor mai fi francofone doar Canada si cateva state din Europa de Vest, restul de 80% din francofonii lumii vor fi situati in statele africane, foste colonii franceze! A BON ENTENDEUR SALUT!