Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul “Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, 9 ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.
Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?
România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton.
La rândul său, programul PNRAS prevede o componentă importantă pentru digitalizare și majoritatea școlilor vor adopta o platformă de management avansat. Așadar, prevenirea abandonului școlar poate deveni încă un imbold de a face acest pas pentru sute de școli.
În plus, fiecare școală digitalizată multiplică în mod natural mesajul că asta e direcția bună. Alți directori și profesori află cum e să lucrezi pe o platformă în care totul se întâmplă cu un singur click, inclusiv raportările stufoase, consumatoare de timp, nervi și energie. În unele cazuri, impulsul acesta vine chiar de la părinți, care cer educație digitală și pentru copiii lor, așa cum aud că se întâmplă la alte școli.
Acesta este scenariul pozitiv, în care lucrurile bune care se întâmplă deja. Mulți directori își asumă viziunea asta și vor să-și facă meseria ca în țările europene foarte dezvoltate, acolo unde tehnologia este de mult timp prezentă în fiecare sală de clasă. Și totuși, 85-90% dintre școlile noastre încă mai așteaptă să facă acest pas.
Marea întrebare e: “Școala românească își mai permite să aștepte, să mai amâne?”. Iar dacă vrem să recuperăm decalajele față de ce se întâmplă pe plan internațional, ce e de făcut? La prima întrebare, statisticile oficiale privind performanța școlară, riscul de abandon școlar și birocrația care sufocă activitatea didactică ne dau un răspuns clar. Soluția este însă complexă, implică toți factorii de decizie, de la toate nivelele.
Adservio propune o viziune cu obiective clare
Parcursul digitalizării educației în România se suprapune practic cu istoria Adservio. La 14 ani de când am avut ideea unui învățământ ajutat de tehnologie, propunem o viziune cu ținte realiste. Am dorit să creăm ecosistemul digital la care să se poată conecta, în mod firesc, multe alte instrumente digitale necesare elevilor și profesorilor.
Invităm toți membrii comunității educaționale din România, și mai ales autoritățile competente să contribuie la această strategie, apoi să și-o asume public.
În primul rând, credem că e nevoie de un angajament clar, oficial, din partea Ministerului Educației, privind digitalizarea tuturor școlilor din România măcar pe termen mediu. Credem că e nevoie de un plan clar, administrativ și financiar, pentru următorii 3-5 ani, în care autoritățile să-și propună ca toate unitățile de învățământ să poată funcționa în mediul digital. De asemenea, cerem standarde de calitate clare pentru platformele educaționale, mai ales în privința securității datelor, a funcționalităților și a conformității catalogului electronic cu regulamentul-cadru al Ministerului Educației.
În perspectivă, vedem necesitatea ca ISJ-urile, inclusiv Ministerul Educației, să primească date în timp real de la toate școlile din România. Astfel, managerii sistemului de învățământ ar obține statistici și rapoarte standardizate, având o privire de ansamblu rapidă asupra realităților din școli, licee, grădinițe. Doar în acest mod pot fi generate politici educaționale țintite și urmărite efectele lor. În perspectivă, vedem posibilă chiar și alocarea țintită a finanțărilor, în funcție de nevoile specifice identificate în fiecare unitate de învățământ.
Adservio promovează această viziune în fiecare interacțiune cu Ministerul Educației, în documentele alianței “O voce pentru educație”, la conferința Romanian Digital Day, de la Parlamentul European și cu alte prilejuri. Credem cu tărie că deschidem astfel o perspectivă clară de a reuși să ajungem unde ne dorim cu toții, să depășim lentoarea, reținerea față de nou, de tehnologia avansată.
La 14 ani de Adservio, mulțumim din inimă tuturor profesorilor, directorilor, secretarilor, elevilor și părinților din cele peste 1000 de școli, care au folosit sau beneficiază acum de avantajele platformei noastre. Faptul că ați crezut în noi ne dă putere să mergem înainte cu entuziasm! Contăm mult pe sprijinul dumneavoastră, chiar și cel moral, în parcursul acesta către o Românie în care fiecare copil să învețe într-o școală a viitorului.
Ioana Nicolescu
Raluca Pantazi
Redacția