12 rectori vor să controleze CNATDCU: cum se bat pe puterea de-a decide unde merg fondurile doctorale și afacerile plagiatelor foști miniștri și rectori la cel puțin al 2-lea mandat

12 rectori vor să propună direct membrii Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor Universitare (CNATDCU), ale căror mandate expiră pe 10 iunie. Tudorel Toader, Marian Preda, Daniel Breaz, Valentin Popa, Lucian Georgescu, Nicolae Istudor se află printre aceștia, în mijlocul unei dezbateri care a împărțit lumea academică în 2: de ce vor să controleze rectorii direct și la vedere forul specialiștilor care decide toate promovările din universități, cine devine conducător de doctorat, către cine se împart banii de cercetare rezervați școlilor doctorale și soarta marilor plagiate? Responsabilitatea alegerii acestui corp de experți ai Ministerului Educației este pasată, la vedere, în an dublu electoral, între ministrul Monica Anisie și președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu. De remarcat că ministrul Educației este cel care are atribuția de a desemna membrii CNATDCU. Deci decizia finală îi aparține ministrului Anisie, care însă a refuzat să spună, până acum, care este poziția sa cu privire la posibilitatea ca rectorii să propună membrii Consiliului.

• Despre acest subiect a scris inițial publicația PressOne.ro

• De remarcat că și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, fost rector pentru 2 mandate la UBB Cluj-Napoca și actual președinte CNATDCU, se află pe lista universitarilor care vor să numească în continuare membrii CNATDCU

Ministrul ezită să-și asume public numele propriului corp de experți și cere ca “împărțeala” politică să fie făcută de Cîmpeanu. Acesta a “tranșat” propunerile primite de la universități – liste împănate de nume de rectori și de foști miniștri, deci mici bombe politice – trimițând către ministru 2 propuneri pe fiecare comisie, nu una așa cum prevedea inițial decizia.

Vezi mai jos lista rectorilor care vor să pună membrii CNATDCU, lista integrală a universitarilor propuși de CNR să facă parte din acest for, precum și numele tuturor organizațiilor consultate de Ministerul Educației înainte de a lua o decizie.

Rectorii care vor să facă parte din comisiile care aleg membrii CNADTCU:

• Daniel Breaz – face parte dintre “rectorii veșnici” (se află la al 3-lea mandat de rector al Universităţii “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, speculând o prevedere din Legea educației care prevede limitarea la 2 mandate pentru cea mai înaltă poziție într-o universitate). A fost ministru al Culturii și ministru interimar al Educației în ultimele luni ale guvernului PSD Dăncilă.
• Cezar Spinu – rector pentru al doilea mandat consecutiv la Universitatea din Craiova
• Valentin Popa – face și el parte din Rectoriada III. Se află la al 3-lea mandat de rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a fost ministru al Educației în guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă, este cel care a implementat planurile lui Liviu Pop de a avea manuale realizate de editura unică a statului
• Gerard Jităreanu – și el rector aflat la al 3-lea mandat în fruntea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iași
• Puiu Lucian Georgescu – rector al Universității “Dunărea de Jos” din Galați și fost ministru al Cercetării în guvernul Tudose.
• Cornel Cățoi – rector pentru al doilea mandat al Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca
• Tudorel Toader – rector pentru al doilea mandat al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, implicat în “afacerea plagiatului” procurorului Codruț Olaru – a cărui teză a coordonat-o, ministru al Justiției în guvernul PSD Dăncilă. Detalii aici
• Marian Preda – rectorul Universității din București aflat la primul mandat, fost decan al Facultății de Sociologie, fost președinte al Fundației Mișcarea Populară, pe baza căreia s-a construit Partidul Mișcarea Populară al lui Traian Băsescu
• Ghiță Bârsan – rector pentru al 3-lea mandat la Academia Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu
• Nicolae Istudor – rector pentru al 2-lea mandat în fruntea Academiei de Studii Economice (ASE) din București
• Marian Moiceanu – rector pentru al 2-lea mandat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti
• Radu Marcel Moraru – rector pentru al 2-lea mandat la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

În această vară, pe 10 iunie, expiră mandatele actualilor membri ai Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Forul este cunoscut publicului larg mai ales pentru că are ultimul cuvânt în afacerea plagiatelor din doctorate, după ce a fost prima instituție care a concluzionat public că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, verdict dat în timp ce Ponta era prim-ministru și în aceeași zi în care CNATDCU a fost desființat de Liviu Pop.

CNATDCU este, însă, forul care decide condițiile de îndeplinit pentru a deveni profesor universitar (criteriile minimale), condițiile pentru a deveni doctor, evaluează universitarii care vor să conducă doctorate și decide, astfel, dacă și unde se înființează școli doctorale. Este instituția care transformă metodologia de evaluare a școlilor doctorale într-un instrument eficient sau într-unul de acordare a granturilor pe criterii politice.

Decizia finală cu privire la componența comisiilor CNATDCU aparține ministrului Educației, Monica Anisie. Procedura de selecție a membrilor – creată în 2016 – prevede că ministrul hotărăște membrii comisiilor, după ce primește propuneri din partea a 16 organizații. Propunerile, deși consultative, i-au scos la lumină pe cei care vor să stea la marea masă de negocieri în universitar.

Selecția făcută de Consiliul Național al Rectorilor dintre toate propunerile înaintate de universități. Lista propusă de Cîmpeanu ministrului Anisie 

Cei 12 rectori se află pe lista de 70 de propuneri trimise de CNR către Ministerul Educației.

Concret, toate universitățile au făcut propuneri, fie din partea unor consorții, fie în nume propriu, iar dintre acestea Consiliul Național al Rectorilor (CNR) condus de liberalul Sorin Cîmpeanu (fost membru Pro România, fost membru ALDE) a ales câte 2 nume pe fiecare comisie CNATDCU în parte.

În final, potrivit surselor Edupedu.ro, Ministerul Educației a primit următoarele propuneri din partea Consiliului Național al Rectorilor. Documentul obținut de Edupedu.ro prevede că toate propunerile sunt listate în ordine alfabetică:

Contactat de Edupedu.ro, Sorin Cîmpeanu a confirmat lista de mai sus. Întrebat de ce a propus prelungirea mandatelor actualului CNATDCU cu încă 6 luni, președintele Consiliului Național al Rectorilor a declarat că “prelungirea mi-am asumat-o, pentru că armoniza domeniile. Eu am susținut, pe baza multiplelor rezoluții adoptate în CNR, importanța armonizării între domeniile cu care lucrează CNATDCU, cele cu care lucrează ARACIS și cele cu care lucrează Ministerul Educației și Cercetării stabilite prin hotărârea de guvern cu nomenclatorul programelor de studii”.

“Acest lucru ar fi necesitat timp, dar nu mai mult de septembrie 2020, pentru finalizarea procesului, avantajele constând în faptul că prelungirea perioadei ar fi putut da ocazia unor precizări suplimentare la nivelul metodologiei, precum o recomandare de rezervă în ceea ce privește prezența rectorilor în comisiile de selecție – în momentul de față nu există o interdicție, deci pe cale de consecință ea permite prezența rectorilor în comitetele de selecție”, a declarat Cîmpeanu, făcând referire la posibilitatea ca ministrul Anisie să le recomande explicit rectorilor să nu se propună în aceste comisii care decid componența CNATDCU.

Potrivit surselor Edupedu.ro, motivul pentru care Cîmpeanu a propus prelungirea mandatelor cu 6 luni este unul politic: selecția pe care a trebuit să o realizeze are o componentă profund politizată – aproape toți rectorii de pe listă sunt, au fost membri ai unor partide politice sau au susținere politică. Acesta este motivul pentru care nici Cîmpeanu, nici Anisie nu-și asumă în acest moment, înainte de alegeri, să decidă cui îi acordă puterea în lumea universitară.

Amânarea cu 6 luni a mandatelor CNATDCU “nu ar împieta asupra procesului de depunere a candidaturilor și nu ar afecta nici procesul de evaluare, având în vedere că numărul tezelor de doctorat care se susțin în perioada asta este extrem de mic. Multe universități nu și-au trecut în metodologie posibilitatea de susținere online, sunt diverse motive”, a continuat Cîmpeanu.

Acesta a precizat că susține “existența unui aviz consultativ din partea universităților cu privire la depunerea candidaturilor pentru calitatea de membru CNATDCU, fie și numai pentru dreptul la informare pe care îl au membrii consiliilor de administrație din universități sau pentru respectarea principiului unei eleganțe academice”.

Care sunt organismele de la care ministrul Educației primește propuneri pentru comisiile de selecție CNATDCU, pe lângă Consiliul Rectorilor

Potrivit regulilor stabilite de Ministerul Educației, ministrul decide cine face parte din comisiile de selecție a membrilor CNATDCU după ce primește propuneri din partea a 16 organizații profesionale, asociații și entități.

Lista integrală a organizațiilor pe care Ministerul Educației le-a cerut propuneri de membri în comisiile de selecție CNATDCU: 

• 1. Grupul pentru Reforma și Alternativa Universitara (Graur). Președinte – Dorin Isoc
• 2. Societatea de Științe Filologice. Președinte – Mircea Frânculescu
• 3. Societatea Romana de Educație Fizică și Sport. Președinte – Adrian Constantin Dragnea
• 4. Academia Română. Președinte – Ioan-Aurel Pop
• 5. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Președinte – Ioan-Aurel Pop
• 6. Societatea de Geografie din România. Președinte – Corneliu Iațu
• 7. Societatea de Științe Matematice din România. Președinte – Radu Gologan
• 8. Societatea de Științe Biologie din România
• 9. Societatea de Științe Istorice din România. Președinte – Bogdan Murgescu
• 10. Consiliul Național al Rectorilor. Președinte – Sorin Cîmpeanu
• 11. Societatea de Studii Clasice din Romania. Președinte – Alexandru Barnea
• 12. Societatea Romana de Fizica. Președinte – Nicolae Zamfir
• 13. Societatea Academică Română din România (SAR). Președinte – Alina Mungiu Pippidi
• 14. Asociația Ad Astra
• 15. Societatea de Chimie din România. Președinte – Sorin Roșca
• 16. Asociația Facultăților de Economie din România. Președinte – Nicolae Istudor

Care este miza apartenenței la CNATDCU?

Membrii CNATDCU decid criteriile de abilitare și intrarea în școlile doctorale. Potrivit surselor Edupedu.ro, în acest moment “miza importantă este înființarea școlilor doctorale. Afacerea conducătorilor de doctorat este mai importantă decât plagiatele, acum. În scenă au intrat universitățile mici, pentru care miza este mare: trebuie să aibă minimum 3 conducători de doctorat, pentru a înființa o școală doctorală și a primi bani de la buget pentru finanțarea ei. Deci dacă decizi cine face parte din CNATDCU, ai influență asupra evaluatorilor profesorului X de la universitatea ta care vrea să devină conducător de doctorat și, în felul ăsta, în final creezi condițiile ca noua școală să se poată înființa rapid, indiferent de calitatea profesorilor. Mai departe, miza o reprezintă resursele pentru cercetare: presiunea este ca banii să fie împărțiți nu în funcție de performanță, ci egalitar“.

Continuă să fie un obiectiv și controlul plagiatelor, chiar dacă prim-planul este luat de bani. “Îl avem pe Breaz care ar vrea să controleze comisia de Matematică, o comisie cu probleme unde în primăvară 7 membri au demisionat” (detalii aici), “îl vedem pe Tudorel Toader, cu afacerea plagiatului Codruț Olaru propus în comisia de Drept“, au declarat sursele Edupedu.ro.

De ce vrei să-ți pui oamenii în CNATDCU?

• “Aici se evaluează cei care devin profesori, apoi conducători de doctorate, deci cei care intră apoi în comisiile Ministerului care fac controale, în ARACIS și evaluează universitățile. Este vorba despre lupta pentru crearea de majorități: toxice sau bazate pe performanță.
• Mai este și miza măruntă a tezelor de doctorat care vin în evaluarea comisiilor CNATDCU, unde parte din membri își plătesc polițe. Sunt membru, pot să întorc o teză doar pentru că am ceva cu profesorul coordonator. Alții merg acolo dimpotrivă, pentru a-și securiza tezele de doctorat din universitatea X. Îți pui un cerber care se uită în altă parte atunci când trebuie să verifice o teză”, spun sursele noastre.