Daniel Funeriu, despre schimbarea Evaluării Naționale în examen multidisciplinar: Ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți? Structura actuală a Evaluării Naționale asta produce: roboței de rezolvat probleme standardizate. Or viața nu îți prezintă probleme standardizate

12.429 de vizualizări
Foto: UVT
„Oameni buni, apărați ideile bune, cereți-le, că altfel tot proștii o să vă conducă!” Apelul vine de la fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, care în 2011 a aplicat Legea educației cunoscută sub numele Miclea-Funeriu ce prevedea înlocuirea Evaluării Naționale susținute și astăzi doar la Română și Matematică în Evaluare multidisciplinară, cu probe de științe, informatică, limbi străine. Guvernul Ponta a anulat noua examinare, care este însă cerută, la 13 ani de la legiferare și anulare, printr-un apel public de către directorul școlar Viforel Dorobanțu și de către sindicatele profesorilor.

Contactat de Edupedu.ro, fostul ministru Daniel Funeriu, astăzi înalt consilier european în domeniul educației care asistă Republica Moldova în reformele educaționale, a declarat că efectul introducerii unei evaluări multidisciplinare la final de gimnaziu ar fi acela că „am avea copii mai deștepți și mai buni: nu s-a inventat metoda să înveți mai puține materii și să știi mai multe”.

„Apoi ar beneficia corpul profesoral, pentru că nu am mai avea, cum avem azi, în cancelarii, profesori așa-zis «importanți», cei din a căror materie «se dă» (Română și Matematică) și cei – tot atât de importanți în opinia mea – din a căror materie «nu se dă» și ale căror materii sunt neglijate în anii terminali de gimnaziu, pentru că se creează de fapt un curriculum paralel din «ce se dă». Ar aduce mai mulți oameni către cariera didactică”, a continuat Daniel Funeriu.

Fostul ministru a declarat că ar aplica „imediat” Evaluarea Națională multidisciplinară la final de gimnaziu, în locul actualei Evaluări, dacă ar deține astăzi conducerea portofoliului educației.

„Gândiți-vă dacă ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți. Evaluarea Națională de la acest moment asta produce. Structura actuală a Evaluării Naționale produce, în cel mai bun caz, roboței de rezolvat probleme standardizate”, a avertizat Funeriu. Amintim că admiterea la liceu propusă în urmă cu doi ani de Daniel Funeriu prevede posibilitatea ca liceele să stabilească la admitere, pentru fiecare filieră, un anumit coeficient pentru fiecare din cele 4 examene care ar urma să compună Evaluarea Națională (Matematică+informatică, Română și limbi străine, Științe -fizică, chimie, biologie -, Umanistice – istorie, geografie), iar la repartizarea la liceu calculatorul să facă repartiția în funcție de acești coeficienți și de opțiunea elevilor (Detalii aici).

Rep: La 13 ani după ce ați introdus în Legea educației o Evaluare Națională schimbată, care ar fi urmat să fie susținută transdisciplinar la matematică și științe, disciplinar la română, la limbă străină, la informatică, dar care a fost anulată de Guvernul Ponta, vedem apelul unui director de școală către profesori de a renunța la Evaluarea care se aplică din 1995 până astăzi și de a avea evaluare multidisciplinară. Ca ministru care a văzut cum este anulată această propunere, cum credeți că poate deveni ea realitate pentru elevi?

Daniel Funeriu: Există două adevăruri. Primul: o materie neevaluată este o materie neînvățată, peste tot în lume. Al doilea adevăr este că oricărei idei bune care schimbă obișnuințe întipărite adânc în oameni îi ia zece ani până să fie înțeleasă și internalizată. 

Pentru orice creier normal, textul legii din 2011 era salvator. Evaluăm într-un mod inteligent copiii la tot ceea ce li s-a predat (detalii aici). Dar România nu este a lui Miclea, a lui Funeriu sau a lui Viforel Dorobanțu. România este a românilor, care trebuie să se lupte pentru mai binele copiilor lor. Degeaba niște creiere luminate dau legi bune, dacă poporul nu apără aplicarea acelor legi. Avem exemple: Clasa pregătitoare greu acceptată, astăzi îmbrățișată de toată lumea. Corectitudinea la examene, prin camere de luat vederi la Bacalaureat, a produs atunci revoluție socială, astăzi nimeni n-ar avea curajul să le elimine. Cruciada antiplagiat pe care am început-o în indiferența generală în 2011 astăzi este un subiect societal major. Iată câteva exemple de idei care au pătruns în societate. 

E ca focul. Toată lumea îl folosește, dar puțini știu cine a fost Promoteu. Așa și cu ideile bune: oameni buni, apărațile, cereți-le, că altfel tot proștii o să vă conducă! 

Rep: Care ar fi marii câștigători ai aplicării unei evaluări multidisciplinare la final de gimnaziu, în locul evaluării exclusiv la Română și Matematică de astăzi?

Daniel Funeriu: Am avea copii mai deștepți și mai buni: nu s-a inventat metoda să înveți mai puține materii și să știi mai multe. Sau dacă vreun politician vă spune că s-a inventat, vă minte. 

Apoi ar beneficia corpul profesoral, pentru că nu am mai avea, cum avem azi, în cancelarii, profesori așa-zis „importanți”, cei din a căror materie „se dă” (Română și Matematică) și cei – tot atât de importanți în opinia mea – din a căror materie „nu se dă” și ale căror materii sunt neglijate în anii terminali de gimnaziu, pentru că se creează de fapt un curriculum paralel din „ce se dă”. 

Ar aduce mai mulți oameni către cariera didactică. 

Vedeți dvs, toate aceste lucruri pentru care Miclea, eu și alții ne luptăm ar produce profund în societate o dinamică a învățării. Ar produce o atitudine societală favorabilă învățării și educației, am avea, spus plastic, milioane de bunici care le spun nepoților: „învață, că ce ai în cap nu-ți ia nimeni!” În loc să avem părinți care cred că școala vieții bate învățătura temeinică. 

Un exemplu plastic, la ordinea zilei: gândiți-vă dacă ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți. Evaluarea Națională de la acest moment asta produce. Structura actuală a Evaluării Naționale produce, în cel mai bun caz, roboței de rezolvat probleme standardizate. Or viața nu îți prezintă probleme standardizate. 

În primul rând, o evaluare multidisciplinară ar duce la o populație mai înalt educată, care ar avea un grad superior de discernământ. Bineînțeles, lumea în care trăim, meseriile pe care le exercităm, instrumentele pe care le folosim sunt tot mai complexe, tot așa cum și instrumentele de manipulare sunt mai complexe. Din acest motiv, câștigătorii luptei cu viitorul vor fi cei care au o minte mai complex structurată, capabili de mobilitate intelectuală mai mare. Problemele vieții vor fi tot mai complexe. Ele vor necesita o mobilizare mai rapidă și mai complexă a unor cunoștințe care trebuie să se afle la purtător, în creierul purtătorului, nu pe Google sau ChatGPT. În concluzie, mai multă cunoaștere înseamnă mai bună structură intelectuală, mai mare mobilitate intelectuală și ocupațională, mai mult discernământ, mai puțină obezitate intelectuală. Îndemnul meu e simplu: nu mai alegeți proști!

Rep: Dacă astăzi ați fi ministru, ați modifica articolul din Legea 1/2011 care prevedea evaluarea multidisciplinară, l-ați aplica diferit față de cum era el în lege acum 13 ani, când dvs conduceați portofoliul educației? 

Daniel Funeriu: Nu semnificativ. Aș face, însă, altceva: l-aș aplica imediat. Nu aș schimba nimic semnificativ. 

Rep: În contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, considerați că ar trebui impulsionată în școală studierea artelor și practicarea sporturilor?

Daniel Funeriu: Absolut! Sunt adeptul predării lucrurilor fundamentale: științe (matematică, fizică, chimie, biologie), umaniste (limbi, istorie, geografie), arte și sport. Cred că ar fi bine ca un elev mai bun la arte sau la sport să primească un bonus la Evaluarea Națională. 

Rep: Una dintre marile diferențe dintre sistemul românesc de învățământ și cel aplicat de statele occidentale cu rezultate bune la PISA îl reprezintă programul școlar: în cele mai multe țări europene elevii stau la școală și după prânz, pentru câteva ore, nu pentru a-și face temele, ci pentru a continua școala. În România, părinții care pot aleargă după afterschooluri, a căror activitate educațională scapă verificărilor sistemice. Este acceptabil azi, în România, ca primăriile, ministerul și politicienii să răspundă că nu se poate da mâncare caldă la școală și că elevii nu pot rămâne apoi câteva ore tot cu profesorii lor pentru că „nu sunt spații suficiente pentru educație”?

Daniel Funeriu: Revin la teza esențială pe care am susținut-o în acest interviu: pe ăștia i-ați votat, acum suportați consecințele acelui vot! Am avut alegeri locale, nu am văzut, nici în sectoarele Bucureștiului, nici în Iași, Timișoara, Craiova sau altundeva solicitări masive ale părinților pentru ca primarii să construiască școli. Politicienii, pentru voturi, fac ce li se cere. Nu ați cerut, nu v-au dat. Știu că sunt unii care încearcă, să vedem ce vor și reuși, dar ecuația e simplă: nu ceri, nu primești. 

Rep: Care este analiza dvs, de ce nu ies în stradă părinții și profesorii pentru educație, așa cum au ieșit pentru justiție? 

Daniel Funeriu: În justiție, nu există soluții pe cont propriu. Nu-ți poți rezolva pe cont propriu la judecător sau procuror problema. În educație există o soluție pe cont propriu: meditațiile și transferul la o școală presupus mai bună. Astăzi, la fel ca în comunism, atunci când sistemul nu te servește, în educație găsești soluții pe cont propriu. Unicele soluții astăzi: meditațiile. Sistemul nu este de partea părinților și a elevilor și oamenii preferă soluțiile pe cont propriu, mai la îndemână decât ieșirile în stradă pentru soluții sistemice. 

___

Daniel Funeriu a fost ministru al Educației în 2009-2012, perioadă în care a implementat o nouă lege a educației, bazată pe Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie condus de Mircea Miclea (Legea educației nr. 1/2011, cunoscută sub numele Legea Miclea-Funeriu). A fost consilier prezidențial în domeniul educație și europarlamentar. În prezent, face parte din corpul de experți al Comisiei Europene care asistă Guvernul Republicii Moldova în eforturile de a implementa Acordul de Asociere UE – Republica Moldova. Chimist cu doctoratul obținut la Universitatea din Strasbourg sub îndrumarea laureatului Nobel Jean-Marie Lehn, Daniel Funeriu a fost cercetător în Japonia și SUA, înainte de a reveni în țară.

Citește și:
Mircea Miclea: Evaluarea Națională poate fi schimbată cu o examinare cu elemente transdisciplinare prin schimbarea legii educației, aplicarea unui curriculum hibrid și prin formarea profesorilor
Școala vinde iluzii între clasele V-VIII. Dacă tot am sistemul digitalizat de corectare de către alți profesori, de ce nu avem evaluări naționale în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a? Să nu țin copilul cu 10 pe linie și când dă Evaluarea Națională să ia 6 – apelul președintelui Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos
„La sfârșitul clasei a VIII-a nu este normal să fac o evaluare la doar două discipline” – spune liderul sindical din educație Marius Nistor / Despre înlocuirea Evaluării Naționale cu o examinare transdisciplinară cu 4 probe: Cadrele didactice își doresc așa ceva. Au nevoie însă de foarte multă coerență legislativă, de transparență și predictibilitate
Noi, cei din sistemul de educație, ar trebui să „rupem pisica în două” și să schimbăm acest tip de examen, înlocuindu-l cu o evaluare similară cu cea din clasa a VI-a, fără să mai punem o presiune imposibilă pe copii – apelul profesorului Viforel Dorobanțu pentru schimbarea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a
La ce folosesc Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce nu sunt folosite de profesori, școli și minister, potrivit lui Mircea Miclea, cel care le-a introdus în Legea Educației
Comasarea disciplinelor Fizică, Chimie și Biologie într-o singură materie numită „Științe”, pentru elevii claselor a V-a – a VII-a, propusă oficial în noul curriculum de Ministerul Educației din Republica Moldova
Propunere pentru eliminarea concursului de admitere la liceu, trimisă de sindicatele profesorilor ca amendament la proiectul legii Educației: Elevii să susțină 4 probe la Evaluarea Națională, iar liceele să stabilească, cu un an înainte, pentru fiecare filieră, coeficienții pentru fiecare probă


10 comments
  1. V-ati prostit de tot !?
    Aerisiti programele ,revizuiti manuakele aberante si desfintati manualele alternative si oregatiti profesori de calitate .Asa veti redresa invatamantul, veti ,reduce industria meditatiilor, veti reduce abandonul scolar si nu veti mai scoate ,de pe bancile scolii, analfabeti functionali

  2. Cum se face că, cei care au dovedit că nu știu cum să pună școala românească pe picioare, își dau cu părerea despre ce e bine și ce nu?!
    De la manualele alternative ale domnului Marga la schimbările inutile produse de către doamna Deca în sistem nu pot să aleg vreun ministru care a iubit sistemul de învățământ și care a schimbat ceva în bine.
    Ce au produs toate bulversările din sistem?
    O țară în care lipsa de respect a cam dispărut. O societate care nu mai produce valori materiale, culturale și sportive autentice. O societate plină de ură, violență și dorința de a se căpătui peste noapte.
    Dacă vreți să contraziceți cele afirmate, veniți cu argumente: descoperiri științifice ale României în ultimii 34 de ani; industrii de înaltă tehnologie pe care le-am creat ca popor; oameni de cultură cu greutate apăruți în perioada de după 89; performanțe sportive consistente notabile în sportul românesc; trenuri de mare viteză; spitale moderne etc..

  3. De unde tot apar asemenea idei?
    Nu vedeți, că tot sistemul este praf?
    Nu sunteți în stare să-i pregătiți nici măcar pentru evaluarea la două materii. Fără meditații nu se poate.DE CE? In cazul unei evaluări multidisciplinare, singurii câștigători vor fi profesorii, deoarece apare oportunitatea minunată, a meditațiilor, iar singurii perdanți vor fi in continuare copiii deoarece, mulți părinți nu vor avea posibilitate financiară. Când vor reuși copiii sa treacă printr-o evaluare fără pregătire suplimentară? Când veți adapta sistemul la realitate? Cum este posibil sa ceri argumentarea unor răspunsuri, fara sa lucrezi cu ei pe argumentare? Cum este posibil, in acest secol, să înveți informatica fara calculator, fizica fără laborator? Sunteți rupți de realitate. Astfel distrugeți generații întregi de copiii, iar profesorii au ajuns să-și deteste meseria.
    Ați rezolvat toate problemele din sistem, și asta rămăsese. Evaluarea. Veniți cu schimbări stupide, vizavi de evaluări. Aveți suficiente evaluări, care va dovedesc fara îndoiala că, totul este haos și prăpăd. Însă schimbați evaluarea. Este momentul să schimbați oamenii învechiți și rupți de realitate, așa că dumneavoastră. Este timpul să aduceți oameni tineri în sistem cu alta viziune. Toți tinerii intrați în sistem, nu au fost lăsați să vine cu cea mai mica schimbare. Au fost obligați să se conformeze, așa că au ales să plece. In acest moment școala, este o barca ciuruită de experimentale dumneavoastră . Păcat că, in ea sunt copiii noștri Vă lăudați cu decizii pe care le-a îmbrățișat lumea. Va înșelați.Le-ati impus. Iar rezultatul lor, se oglindește în generațiile întregi de elevi ieșite de pe băncile școlii, fara pic de pregătire profesională elementară. Într-o altă lume, ați avea susținerea mea pentru o asemenea propunere. In această lume, ați dezamăgit, ați distrus și ați furat viitorul.

  4. Putem folosi o evaluare multitisciplinara.
    Total de acord.
    Cu subiecte de nivel mediu,cu programe aerisite,cu elevi care vin la scoala sa invete nu sa se distreze si sa-si bata joc invatand doar la matetiile importante sau nici acolo ca ei stiu de la meditatie!!!
    Parinti nu va speriati,ar trebui sa gandim programa iar copii sa reuseasca sa-si ocupe locul la liceu doar cu ceea fac la clasa,ca in orice tara normala.

  5. Evaluarea Nationala are un singur scop, sa faca repartitia la liceu. Nu te mai intreaba nimeni ce ai facut la Evaluarea Nationala!
    Daca vreti sa complicati, incepeti cu bacul sau cu admiterea la facultate. La clasa a 8-a sunt niste copii!

  6. Nu ați distrus suficient învățământul, vreți să perseverați in acest sens. Înainte nu existau evaluări la clasele a 2-a, a 4-a, a 6-a, a 8-a, etc. Exista un examen serios de admitere la liceu, bacalaureatul și unul la facultate. Și, slava domnului, au ieșit oameni deștepți in toate domeniile; ați putea sa vă numărați si dtra printre aceștia, daca nu ați luat-o pe arătură. In gimnaziu, copiii să învețe de toate dar, in final, să treacă un examen la romana și matematică. Să vorbească bine românește și să știe o matematica elementară, necesară pentru toată viața, indiferent in care domeniu vor activa.
    Cultura generala se poate completa și la liceu, pentru că este obligatorie aceasta etapă de studiu.
    Ar trebui sa va preocupe binele copiilor și nu grija pentru cadrele didactice care nu predau discipline de concurs.
    Nu ne mai facem bine!

  7. Ar fi chiar foarte bine să se facă așa evaluarea.
    Ar trebui exact 4 arii de evaluare
    Limbă și comunicare- română și limbi străine
    Științe exacte – matematică, informatică, fizică, chimie și biologie
    Științe sociale – istorie, geografie și educația civică / economică / juridică
    Cultură și sănătate – arte (desen și mizică – pattea de istorie sau niște lucruri tehnice), religie (partea de cultură generală), sport, educație tehnologică și TIC

    1. “nu s-a inventat metoda să înveți mai puține materii și să știi mai multe”. Mare dreptate are domnul fost ministru. Însă există și un revers la ceea ce spune el: faptul că POȚI SA ȘTII DE TOATE ȘI SA NU FII BUN LA NIMIC. Iar asta este o problemă a sistemului nostru de învățământ. care după 13 ani de școală, scoate absolvenți că, concret, nu știu să facă nimic. Decât să merg pe varianta examenelor la 10000 de materii, as împărți examenele pe veleități și specialități. Cine este bun la științe, da examen din științe pentru a accesa un profil educațional orientat spre științele exacte. cine este bun pe partea umană, da examen pentru a accesa profile orientate spre partea umanistă. Asta cu evaluarea la matematică pentru un elev care este talentat la limbi străine este la fel de proasta cu a evalua la literatură un elev care vrea sa se specializeze în electrotehnică. Este că și cum, pentru a te califica la proba olimpică de 100m garduri, trebuie sa dai și o probă de înot liber 100m. Faci media și vezi cine se califică mai departe la 100m garduri. Credeți că cei calificați, in condițiile astea sunt cei mai rapizi alergători la 100m garduri? Eu zic că am vedea deținători de recorduri mondiale numai în afara concursurilor și care nu s-au calificat niciodată la olimpiadă. Cam asta sugerează tovarășul ăsta.
      Pe de altă parte, nenea asta minte cum respiră. Nu există probe neevaluate. Pe parcursul anului se dau note și dacă media nu este peste 5, ramai corijent.
      referitor la ideea cu profesorii mai importanți și mai puțin importanți, îmi pare RAU pentru domnii profesori, dar așa este. In învățământ sunt multe materii de umplutură. Este frumos sa te uiți la competiții sportive, pentru că sunt ușor de înțeles de către toată lumea. Matematica, fizica, o limbă străină, etc trebuie să le cunoști că sa le înțelegi. să știi de ce unul e mai bun că altul.
      societatea nu este împinsă înainte de atleți, cântăreți sau filosofi. Telefonul de pe care scriu este proiectat și făcu de ingineri. Internetul și televiziunea, pe care hahalerele astea din politică le controlează cu bani, există pentru că niste oameni care știu foarte bine fizică, electronică, programarea calculatoarelor etc, le-au făcut să existe.
      In final, cate școli a făcut nenea asta când a fost ministru? A modificat o lege și atât și cu asta a reformat învățământul? Avem scoli cu wc in fundul curții și încălzite cu sobe crăpate. Avem scoli care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu de ordinul sutelor, in tara asta și nu aloca nimeni bani pentru a fi echipate cu sisteme de protecție corespunzătoare. In cele mai multe școli din mediul urban se învață în două schimburi pentru că nu există spații. Se dărâmă căminele de elevi cu elevii înăuntru, dar pentru astea nu sunt bani. Dar tovarășul ăsta a făcut marea reformă de a schimba modul de examinare la evaluarea națională. Adică, nu e destul că părinții plătesc meditații la Română și matematică. Trebuie sa plătească meditații și la desen, că e materie importantă. Trebuie sa fim toți artiști.
      Dacă vrea reformă nea Caisă ăsta, sa incrimineze lecțiile suplimentare, contra cost pe care le fac profesorii cu elevi pe care îi evaluează la clasă. Asta ar fi un început.

      1. Reader, ca orice român verde, le știi pe toate. O singură întrebare, așa de probă: oare de ce în Franța, de exemplu, Filosofia este obligatorie la Bac? Ia să vedem răspunsul de băiat sagace al lui Reader…

      2. Filozofii nu împing societatea înainte? Ați uitat că jumătate de lume a trăit (și unii mai trăiesc și azi) în dictaturi a căror ideologie era inspirată de doi filozofi germani din secolul al XIX-lea pe nume Karl Marx și Friedrich Engels? Sau că, dacă un tip pe nume Adolf Hitler ar fi fost admis la academia de arte, lumea ar fi arătat poate altfel astăzi?
        Ba o împing, dar depinde în ce direcție. De aceea avem nevoie de oameni compleți, care să poată judeca cu propriul cap. Cultura generală nu e o vorbă goală, și se formează din primii ani ai vieții. La liceu e prea târziu. Un inginer știe cum să facă ceva, dar cine îi spune ce să facă? Și cine hotărăște cum va fi folosit acel ceva?
        Sunt de acord însă că mai întâi ar trebui construite și dotate școli, ar trebui reformat sistemul de învățământ în așa fel încât să nu mai fie nevoie de meditații și abia apoi ar putea fi schimbat sistemul de evaluare. Abia după ce o generație întreagă ajunge de la clasa pregătitoare la a VIII-a. Altfel… îmi aduc aminte că, acum niște ani, copilul meu, la jumătatea clasei a XII-a, încă nu știa la ce materii va da bacalaureatul. Nu de schimbări „pe colțul mesei” avem nevoie, ci de un plan pe termen lung, cu etape previzibile (și care să nu depindă de ce partid câștigă alegerile. Politica n-are ce căuta aici). Exista pe vremuri o regulă potrivit căreia nici o reglementare în materie de învățământ nu se aplica în anul școlar în curs, ci abia din cel următor. Nu se schimbă regulile la jumătatea meciului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Autoritățile locale să constituie în bugetele proprii un Fond destinat activităților de tineret, conform legii, cere Consiliul Tineretului din România: Neincluderea lui “poate atrage nulitatea bugetului local”

Consiliul Tineretului din România (CTR) solicită autorităților locale să respecte legislația în vigoare și să constituie un Fond destinat activităților de tineret în cadrul bugetelor proprii, anunță organizația. Aceasta precizează…
Vezi articolul

Ministrul Educației susține că a ridicat în Guvern problema facturilor mari ale școlilor, care pot pune în pericol procesul de învățământ și citează din premierul Franței: „Printre măsurile guvernamentale, cel mai dramatic lucru este închiderea școlilor”

„Printre măsurile guvernamentale, cel mai dramatic lucru este închiderea școlilor”, a declarat Sorin Cîmpeanu la Digi24, citându-l pe premierul Franței, Jean Castex, în legătură cu problema facturilor mari la utilități…
Vezi articolul

EXCLUSIV Un student exmatriculat de la Facultatea de Drept, din grupul celor 45 care ar fi copiat la examen, va fi reprimit la cursuri după ce Tribunalul Constanța a suspendat decizia Universității București în cazul său. Decanul facultății: E o decizie provizorie

Tribunalul Constanța a decis suspendarea deciziei de exmatriculare a studentului Florin Alexandru Cartoafă, potrivit deciziei publicată pe portal.just.ro. Cartoafă este unul dintre cei 45 de studenți exmatriculați pe 2 martie…
Vezi articolul