BREAKING Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli, în ianuarie, 13 măsuri ca să combată fenomenul

Ministerul Educației a anunțat luni la prânz că la Evaluarea Națională 2024 au fost înscriși „peste 160.400 de elevi”, în condițiile în care înscrierea elevilor la această evaluare este automată și obligatorie pentru școli, fiind făcută de către secretariat, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a.

Prin raportarea numărului aproximativ de înscriși la numărul total de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar – 176.266, potrivit datelor Ministerului Educației, rezultă un număr de 15.866 de elevi care fie nu au terminat clasa a VIII-a, fie nu au fost înscriși în evaluare. Este echivalentul a 634 de clase cu câte 25 de elevi fiecare.

Numărul este cel mai mare din 2019 încoace, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro și înseamnă 9% din cohorta de clasa a VIII-a.

Reamintim, din 2019 înscrierea elevilor la Evaluarea Națională se face automat de către secretariatele școlilor.

Cei 15.866 de elevi care au fost în clasa a VIII-a și nu au mai fost înscriși la Evaluarea Națională arată o creștere față de numărul de anul trecut, când 14.944 de elevi nu au fost înscriși la EN 2023, reprezentând 8,49% din cohortă, conform Unității de Cercetare din CNPEE al Ministerului Educației.

Creșterea cu 0,5 puncte din acest an apare după ce Ministerul Educației a luat măsuri transmise de Ligia Deca într-o scrisoare/adresă pe 12 ianuarie 2024. Documentul cu 13 măsuri avea rolul de a combate neparticiparea masivă la Evaluarea Națională 2024 și Bacalaureat 2024. Măsurile impuse de la centru erau următoarele:

„În scopul ameliorării rezultatelor școlare ale elevilor, atât la nivelul inspectoratelor școlare, cât şi la nivelul unităților de învăţământ se recomandă următoarele măsuri:

1. Realizarea de către persoanele abilitate legal, la nivelul unității de învăţământ preuniversitar (director/director adjunct, responsabilul comisiei pentru curriculum) de asistențe la ore şi activităţi de consiliere pedagogică a cadrelor didactice.
2. Realizarea de activități metodice la nivelul catedrelor/comisiilor metodice din unităţile de învăţământ preuniversitar și al cercurilor pedagogice, inclusiv activititi de interasistență la orele de curs. Este necesar ca activitățile metodice şi cele de consiliere didactică să se focalizeze pe:
   • a. modalitățile de dezvoltare a competentelor de lectură și matematică la toate disciplinele din planurile cadru;
   • b. predarea diferențiată, prin adaptarea strategiilor didactice la nevoile elevilor;
   • c. modalităţile de dezvoltare a unor relații de încredere între cadrele didactice şi elevi, precum și dezvoltarea coeziunii colectivelor de elevi şi a unui climat de susținere a elevilor în clasă;
3. Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice și susținerea participării cadrelor didactice la programe de formare continuă în domeniul specialităţii şi al didacticii disciplinei, inclusiv privind evaluarea competențelor elevilor, predarca diferențiată, organizarea activităților de educatie remedială, strategii didactice şi de managementul clasei eficiente în lucrul cu copiii din categorii dezavantajate social, cultural şi/sau economic;
4. Prioritizarea de către CJRAE, CMBRAE a activităților de consiliere psihopedagogică a elevilor din anii terminali pentru: creșterea motivației pentru participare şi pregătire pentru examenele naționale, eliminarea stigmei şi a discriminării elevilor cu rezultate şcolare scăzute, precum şi a celor care dezvoltă suferință emoțională ca urmare a bullyingului (inclusiv pe criterii de apartenență etnică), gestionarea neîncrederii în propriile abilități, încurajarea progresului personal, a perseverenței și a rezilienței (inclusiv în relatie cu rezultatele obținute la simulările examenelor naționale).
5. Organizarea și desfăşurarea unui program adaptat și intensiv de „Învățare remedială”, cu o frecvență săptămânală, pentru elevii din anii terminali, care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7, în vederea pregătirii pentru evaluarea naţională, respectiv examenul de bacalaureat.
6. Organizarea și desfăşurarea unui program adaptat de „Învățare remedială” pentru elevii din clasele V-VII, respectiv IX-XI, care, la matematică, precum şi la limba și literatura română au avut media anuală mai mică de 6, pentru prevenirea acumulării de lacune în învățare.
7. Sustinerea de către ISJ/ISMB a unităților de învățământ în implementarea proiectelor cu finanțare externă (PNRAS, ROSE) în vederea valorificării activitatilor și a resurselor acestora pentru prevenirea abandonului scolar şi pentru îmbunătăţirea rezultatelor la examenele naționale.
8. Ghidarea unitatilor de învăţământ în organizarea unor activități si programe de orientare şcolară și consiliere în carieră, cu implicarea părinților/reprezentanților legali, a angajatorilor locali, cu accent pe prezentarea rutelor şcolare, a profesiilor/meseriilor/ocupațiilor actuale şi a rolului pe care il poate avea educația în creşterea sanselor de succes în viață;
9. Monitorizarea prezenței elevilor și luarea măsurilor pentru prevenirea şi diminuarea absenteismului, inclusiv prin introducerea unui sistem de monitorizare a prezenței la
   şcoală a elevilor şi de informare permanentă a familiilor acestora. Sesizarea cazurilor de absenteism ridicat către serviciile publice de asistență socială şi colaborarea cu acestea în vederea reintegrării elevilor la cursuri;
10. Implicarea parintilor in activități de informare, susținere și responsabilizare privind participarea şcolară a elevilor şi continuarea studiilor; organizarea de activititi de informare, susținere și consiliere a familiei elevilor, în parteneriat cu serviciile publice de asistenţă socială;
11. Organizarea unor campanii de informare şi întâlniri cu părintii/tutorii de etnie romă cu privire la importanta şcolii/participării copiilor la examenele naționale, vizând și impactul pe care îl are educația asupra viitorului unui elev în centre de zi, cămine cultural si alte spatii populare din comunitate, cu implicarea mediatorilor școlari și/sau a resurselor umane de etnie romă de la nivelul unității de învățământ sau a mediului asociativ;
12. Inițierea la nivelul unităților de învățământ a unor programe de mentorat intensiv, asigurat de tineri romi, studenți sau elevi de liceu, pentru elevii din anii terminali de liceu și de gimnaziu, după caz, pentru o mai bună retenție a acestora; informarea, consilierea și orientarea educațională și vocațională a elevilor, oferită de către tineri care sunt în următorul ciclu educațional, cu accent pe familiarizarea, din timp, a elevilor cu mediul din următorul ciclu educațional;
13. Încurajarea elevilor să participe la examenele naționale, în mod special la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, informarea corectă a acestora cu privire la rolul examenelor și al evaluărilor naționale”.

Măsurile propuse de Ligia Deca nu conțineau decât parțial măsurile recomandate de cercetători în rapoartele de cercetare care aveau atât componentă cantitativă, cât și calitativă. De exemplu, raportul pentru Evaluarea Națională propunea următoarele măsuri:

Analiza datelor statistice cu privire la participarea elevilor la Evaluarea Națională 2023

1. Importanța abordării multifactoriale a participării elevilor la EN VIII: Este crucial să analizăm participarea elevilor dintr-o perspectivă complexă, luând în considerare interacțiunile dintre toți factorii de influență.
2. Utilizarea unui instrument de evaluare complexă în școli: Un astfel de instrument ajută la identificarea din timp a situațiilor de risc. Fișa de evaluare MATE servește ca exemplu valoros în acest context. Este necesară monitorizarea utilizării și evaluarea eficienței acesteia în școlile care deja o folosesc pentru a identifica bune practici și aspecte de îmbunătățit. Feedback-ul din partea școlilor poate contribui la ajustarea și îmbunătățirea continuă a acestui instrument.
3. Identificarea timpurie a elevilor cu dificultăți: Este esențial să se identifice devreme elevii care prezintă dificultăți în parcursul lor școlar și să fie incluși în programe de sprijin și de monitorizare. Intervenția în clasa a VIII-a poate fi prea târzie. Pentru acești elevi, este crucial să se stabilească și să se monitorizeze planuri personalizate de intervenție, oferind suport adecvat pentru a-i ajuta să depășească obstacolele.
4. Redistribuirea strategică a resurselor: Resursele trebuie direcționate către instituțiile de învățământ care se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește neparticiparea. În special, școlile din mediul rural, școlile profesionale și liceele tehnologice care școlarizează elevi de gimnaziu, precum și școlile cu programe de învățământ simultan și/sau frecvență redusă, ar trebui să beneficieze de sprijin crescut. Concentrarea resurselor poate asigura o intervenție direcționată, oferind oportunități sporite pentru elevii din aceste instituții.
5. Parteneriate cu reprezentanții comunității rome: Stabilirea de parteneriate cu reprezentanții comunității rome este importantă pentru a identifica și implementa soluții adaptate nevoilor specifice ale comunității.
6. Integrarea datelor detaliate în SIIIR: Este esențială colectarea și includerea de date mai ample și detaliate la nivel de clasă (de exemplu, caracteristici ale profesorilor de la clasă) direct în baza de date a elevilor. Acest demers ar oferi o înțelegere mai profundă a factorilor sistemici care influențează participarea sau neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională, permițând o analiză și intervenție mai țintită.
7. Evaluări periodice și urmărirea longitudinală a elevilor: Realizarea de evaluări periodice și urmărirea longitudinală a elevilor, mai ales a celor în situații de risc, asigură o monitorizare constantă a progresului și a nevoilor acestora. Aceasta permite intervenții timpurii și adaptate pentru prevenirea neparticipării și sprijinirea succesului educațional. Recomandăm aplicarea acestei abordări la diferite paliere: național, regional/județean, local și la nivel de școală.

• La nivel național: Evaluările pot oferi o perspectivă generală asupra tendințelor și a zonelor critice, facilitând planificarea strategică și alocarea resurselor.
• La nivel județean și local: Evaluările permit identificarea particularităților și nevoilor specifice, permițând adaptarea intervențiilor la contextul regional sau comunitar.
• La nivel de școală: Monitorizarea continuă a progresului și a nevoilor elevilor asigură intervenții timpurii și adaptate, orientate direct spre sprijinirea individuală a elevilor și prevenirea neparticipării.

Aspecte generale cu privire la școlile participante la studiul calitativ

• Maparea școlilor cu ponderi mari de elevi în risc de abandon școlar, în risc de neparticipare la EN VIII și cu rezultate slabe obținute la EN VIII (anual).
• Implementarea unor programe specifice de sprijin integrat pentru aceste școli, adaptate nevoilor fiecărei comunități.

Participarea elevilor la EN VIII

• Includerea elevilor de clasa a VII-a în simulările pentru EN VIII, astfel încât să fie identificate din timp lacunele în învățare și să se planifice intervenții timpurii pentru remedierea competențelor insuficient dezvoltate la disciplinele de examen.
• Elaborarea de planuri personalizate de intervenție pentru elevii care obțin rezultate nesatisfăcătoare la simulările pentru EN VIII și asumarea acestor planuri de către școală, familie și, după caz, profesorii de sprijin pentru elevii cu CES.
• Înregistrarea și utilizarea periodică a informațiilor din Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație referitoare la elevii vulnerabili. Pe baza rezultatelor obținute, se recomandă inițierea de măsuri de intervenție adaptate (la nivel individual sau la nivel de școală/comunitate), eficace și sustenabile, pentru a susține participarea la educație, inclusiv participarea la EN VIII. Inspectoratele școlare ar trebui să valorifice rezultatele școlilor la nivelul fiecărui județ, în procesul de monitorizare și de elaborare a măsurilor corective privind participarea la educație.
• Revizuirea condițiilor și contextelor de promovare a clasei a VIII-a, prin regândirea calendarului examenelor de corigență anterior EN VIII, astfel încât participarea elevilor la evaluare să nu mai fie limitată de situațiile de corigență.
• Dezvoltarea unui sistem integrat de intervenție pentru susținerea participării la EN VIII a elevilor, care să reunească acțiunea concertată a diferitelor instituții (de educație, de asistență și protecție socială) responsabile pentru copii.
• Planificarea de programe și proiecte de intervenție pentru ameliorarea participării la educație, adresate tuturor elevilor din școală, prin acțiuni specifice de combatere și prevenire a acestui fenomen.

Factori școlari care influențează neparticiparea la EN VIII

• Implementarea de programe de formare pentru dezvoltarea competențelor profesorilor de a lucra adaptat/individualizat cu elevii în risc de abandon, pentru susținerea participării acestora la EN VIII.
• Normarea în școli a specialiștilor pentru a permite funcționarea echipelor multidisciplinare cu rol de evaluare complexă a cazurilor elevilor aflați în risc de neparticipare la EN VIII, precum și de dezvoltare și aplicare a planurilor de intervenție individualizată și/sau programe adaptate.
• Monitorizarea rezultatelor și impactului activităților și proiectelor de sprijin pentru elevii aflați în risc de neparticipare la EN VIII.
• Promovarea exemplelor de bune practici în prevenirea și combaterea neparticipării la EN VIII.

Factori familiali care influențează neparticiparea la EN VIII

• Implicarea părinților în activități de educație parentală, care să promoveze rolul educației pentru creșterea șanselor de succes în viață al copiilor, inclusiv pentru creșterea capitalului educațional/cultural al comunității de apartenență.
• Cuprinderea copiilor de timpuriu în activități de alfabetizare și de comunicare în limba română, pentru a crește competențele lor la intrarea în ciclul primar.
• Multiplicarea oportunităților de pregătire suplimentară și/sau remedială oferite de școală, pentru recuperarea decalajelor în învățare ale elevilor, atât în ciclul primar, cât și în cel gimnazial.
• Asigurarea de personal de sprijin pentru elevi și pentru familiile lor, precum mediatori sociali și consilieri școlari; promovarea unor modele de rol din comunitate, care au reușit prin educație.
• Cuprinderea elevilor, mai ales a celor în risc de absenteism și eșec școlar, în activități de învățare variate și periodice, organizate în contexte școlare și extrașcolare (de exemplu, „școli de vară”), astfel încât să rămână într-o relație constantă cu învățarea.

Factori individuali care influențează neparticiparea la EN VIII

• Asigurarea personalului specializat care poate ajunge în școlile situate în comunități defavorizate, prin servicii mobile pentru diagnosticul elevilor cu CES și pentru facilitarea adaptărilor curriculare și a planurilor de intervenție personalizate.
• Screening național timpuriu pentru identificarea elevilor în situație de risc de eșec școlar, pentru a avea suficient timp de intervenție specializată.
• Promovarea unor standarde privind starea de bine și siguranța în școală.

Profilul elevului care nu a participat la EN VIII sau al celui aflat în risc de neparticipare

• Colectarea de date detaliate la nivel de clasă și școală cu privire la factorii de risc cu care se confruntă fiecare elev.

Viitorul parcurs al elevilor care nu au participat la EN VIII

• Implementarea unui sistem de monitorizare a parcursului tuturor elevilor care ies din ciclul gimnazial și aplicarea de măsuri pentru prevenirea sau abordarea situațiilor de încadrare în categoria NEET.
• Flexibilizarea parcursului educațional în acord cu nevoile specifice de învățare și dezvoltare, pentru a facilita inserția profesională.

Măsuri de sprijin implementate în școlile participante la studiu

• Includerea în documentele strategice ale școlilor a unor ținte explicite cu privire la participarea și rezultatele la EN VIII.
• Elaborarea de analize periodice de nevoi privind elevii în risc de abandon și absenteism școlar, pentru a orienta măsurile concrete de sprijin la nivel local, județean și național.
• Utilizarea unor instrumente de avertizare timpurie a riscului de abandon, aplicate frecvent în școlile vulnerabile, iar rezultatele monitorizării să fie baza pentru măsuri imediate privind participarea școlară.
• Clarificarea și reconsiderarea scopului EN VIII, cel puțin în aspecte precum: rolul său și caracterul obligatoriu pentru elevii care promovează clasa a VIII-a și urmează școala profesională; posibilitatea susținerii evaluării în mai multe sesiuni, ulterior examenelor de corigență; utilitatea EN VIII ca examen care evaluează competențele elevilor la final de ciclu gimnazial, cu accent pe evaluarea competențelor la limba română, matematică și limba maternă.
• Recunoașterea și valorizarea în termeni de performanță profesională a activităților diriginților, privind managementul eficient al cazurilor elevilor în risc de abandon.
• Formarea profesorilor cu accent pe competențe de management al grupurilor de elevi, managementul cazurilor elevilor în risc și adaptare curriculară.
• Înființarea posturilor de mediator școlar pentru toate școlile din comunități profund defavorizate, nu doar pentru școlile situate în comunități cu o pondere mare de elevi romi.
• Organizarea programelor de pregătire remedială încă de la intrarea în ciclul gimnazial, pentru recuperarea pe parcurs a lacunelor în învățare.